Puține orașe din lume și-au construit identitatea atât de puternic în jurul unui singur simbol precum Chengdu, metropola din sud-vestul Chinei. Încă din momentul în care călătorii pășesc pe Aeroportul Internațional Tianfu, prezența ursului panda este imposibil de ignorat: sculpturi monumentale, panouri decorative, cafenele tematice și magazine de suveniruri transformă aeroportul într-o introducere spectaculoasă în universul celui mai iubit animal al Chinei.

Dincolo de imaginea simpatică a ursului alb-negru, Chengdu a reușit să transforme conservarea unei specii amenințate într-un model de dezvoltare culturală și turistică, devenind una dintre cele mai atractive destinații urbane ale Asiei.

De ce Chengdu este considerat capitala panda a lumii?

Provincia Sichuan adăpostește aproximativ 72% din populația mondială de panda uriaș aflați în sălbăticie. Din cei aproape 1.800 de urși panda existenți în natură, majoritatea trăiesc în pădurile de bambus din munții care înconjoară Chengdu.

Această realitate biologică a devenit fundamentul unei identități urbane unice. Imaginea panda apare peste tot: pe clădiri, în stațiile de metrou, în cafenele, în muzee, în magazine și în campaniile turistice ale orașului.

Pentru autoritățile locale, ursul panda nu reprezintă doar o emblemă națională, ci și principalul ambasador al orașului în lume.

Baza de Cercetare a Panda din Chengdu, unul dintre cele mai importante centre de conservare din lume

În centrul acestui fenomen se află Baza de Cercetare pentru Creșterea Panda Uriași din Chengdu, deschisă în 1987 și extinsă semnificativ în ultimii ani.

Întinsă pe aproximativ 3.570 de acri, instalația găzduiește sute de exemplare și funcționează ca un complex dedicat conservării, reproducerii, cercetării genetice și veterinare, dar și educației publicului.

Vizitarea întregului complex poate dura aproape o zi întreagă, iar traseele sunt amenajate astfel încât habitatul animalelor să reproducă cât mai fidel pădurile naturale de bambus.

În locul unui parc zoologic tradițional, vizitatorii descoperă un spațiu în care bunăstarea animalelor primează, iar contactul cu publicul este atent controlat.

O lecție despre conservare născută dintr-o criză ecologică

Crearea centrului are la origine una dintre cele mai dificile perioade pentru specia panda.

În anii 1980, ciclul natural de înflorire și dispariție al bambusului a provocat o gravă criză alimentară în munții Sichuanului, iar numeroși panda sălbatici au murit din cauza foametei.

Această tragedie a determinat autoritățile chineze să investească într-un amplu program de salvare și reproducere, program care avea să transforme Chengdu într-un reper mondial pentru protejarea speciilor pe cale de dispariție.

Astăzi, milioane de turiști contribuie indirect la finanțarea acestor programe prin vizitarea centrului.

Cum trăiesc panda la Chengdu?

Fiecare exemplar beneficiază de suprafețe generoase, cu vegetație bogată, copaci, zone de cățărare și bazine de apă destinate răcoririi în zilele toride.

Pentru a preveni apariția stresului și a rutinei, îngrijitorii mută periodic animalele în alte spații, stimulând astfel comportamentul natural.

Vizitatorii sunt rugați să păstreze liniștea, iar personalul bazei monitorizează constant fluxul turiștilor pentru a evita perturbarea animalelor.

În orele cele mai călduroase ale zilei, panda sunt conduși în spații interioare climatizate, unde temperaturile rămân apropiate de cele din habitatul lor natural.

Curiozități despre panda pe care puțini turiști le cunosc

Deși par asemănători, fiecare panda poate fi identificat după forma petelor negre din jurul ochilor, considerate echivalentul unei amprente digitale.

Stilul lor de viață aparent leneș are o explicație biologică. Bambusul, alimentul principal, conține foarte puțini nutrienți, motiv pentru care un panda adult consumă zilnic între 20 și 40 de kilograme de plante.

Chiar și excrementele rezultate sunt valorificate. Fiind bogate în fibre de bambus, acestea sunt reciclate și utilizate pentru fabricarea unor produse din hârtie, într-un proces care reflectă filosofia de sustenabilitate promovată de centru.

Hua Hua, panda devenită vedetă națională

Printre atracțiile cele mai căutate se află Hua Hua, femela de panda născută în 2020 și devenită un adevărat fenomen cultural în China.

Aspectul său neobișnuit — mai scundă și mai robustă decât ceilalți panda adulți — i-a adus o popularitate uriașă pe rețelele sociale și în mass-media.

Mii de turiști așteaptă zilnic ore întregi pentru a o vedea, iar imaginea ei apare pe o gamă impresionantă de suveniruri, de la jucării de pluș până la obiecte decorative și produse alimentare.

Hua Hua a fost inclusă inclusiv în campaniile oficiale de promovare turistică ale orașului Chengdu și în evenimente sportive internaționale organizate în regiune.

Diplomația panda continuă să apropie China de restul lumii

Panda rămân unul dintre cele mai cunoscute instrumente de diplomație culturală ale Chinei.

În prezent, câteva zeci de exemplare trăiesc temporar în grădini zoologice din diverse state, în cadrul unor programe internaționale de cercetare și reproducere.

Exemplarele născute în străinătate revin ulterior în China, contribuind la diversitatea genetică a populației protejate.

Aceste parteneriate transformă ursul panda într-un veritabil ambasador al cooperării internaționale și al conservării biodiversității.

Panda, motor economic pentru Chengdu

Impactul economic al acestui fenomen este impresionant.

Centrele dedicate panda din Chengdu și din împrejurimi atrag anual milioane de vizitatori, iar veniturile provenite din bilete, produse tematice, hoteluri și servicii turistice generează sute de milioane de dolari.

În timpul marilor sărbători naționale, orașul primește zeci de milioane de turiști, iar hotelurile tematice, cafenelele și magazinele dedicate panda înregistrează recorduri de încasări.

Specialiștii estimează că întreaga industrie a produselor și experiențelor turistice inspirate de panda valorează anual aproximativ un miliard de yuani în provincia Sichuan.

Experiențe premium pentru iubitorii de panda

Succesul turistic a determinat și apariția unor experiențe exclusiviste.

Unele programe oferă acces matinal înaintea deschiderii oficiale, tururi ghidate în grupuri restrânse și trasee concepute astfel încât vizitatorii să observe animalele în perioadele lor de maximă activitate.

Aceste experiențe pun accent pe educație și pe înțelegerea rolului conservării, nu doar pe fotografii spectaculoase.

Mai mult decât un simbol național

Pentru chinezi, ursul panda depășește statutul de atracție turistică.

El reprezintă o punte între patrimoniul natural, identitatea culturală și diplomația internațională. Chengdu demonstrează că protejarea biodiversității poate deveni și o strategie de dezvoltare urbană, în care conservarea, educația și economia funcționează împreună.

Într-o perioadă în care tot mai multe destinații caută să-și definească o identitate autentică, Chengdu oferă unul dintre cele mai reușite exemple despre cum un simbol al naturii poate deveni imaginea unui oraș și un ambasador al unei întregi țări.

Sursa foto:  Korea Times – Lee Hae-rin