Coreea de Sud continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale sinuciderilor din rândul statelor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), depășind de peste două ori media organizației. În același timp, țara se confruntă cu unul dintre cele mai reduse rapoarte dintre numărul de psihiatri și populație din lumea dezvoltată.

Statisticile sunt cunoscute și atent documentate. Mai greu de explicat este însă motivul pentru care numeroși sud-coreeni care au nevoie de sprijin psihologic sau psihiatric aleg să nu îl solicite.

Pentru mulți, răspunsul se rezumă la o combinație aparent banală de litere și cifre: așa-numitul „cod F”.

În sistemul național de asigurări de sănătate din Coreea de Sud, consultațiile psihiatrice sunt clasificate prin coduri care desemnează tulburările mintale și comportamentale. Depresia este încadrată sub codul F32, anxietatea sub F41, iar ADHD-ul sub F90. Oficial, aceste informații sunt protejate de legislația privind confidențialitatea medicală și nu pot fi divulgate fără acordul pacientului.

Cu toate acestea, teama asociată codului F rămâne una dintre principalele bariere în calea accesării serviciilor de sănătate mintală. Mulți pacienți se tem că diagnosticul ar putea avea consecințe în viitor — la încheierea unei polițe de asigurare, în cadrul unor verificări administrative sau în alte contexte în care istoricul medical ar putea deveni relevant.

Această reticență nu este alimentată atât de prevederile legale, cât de persistența unor prejudecăți sociale. În imaginarul colectiv, depresia este încă percepută de unii drept o lipsă de voință, anxietatea ca o problemă care ar trebui depășită fără ajutor, iar un diagnostic psihiatric ca o etichetă greu de îndepărtat.

În ultimul deceniu, o nouă generație de specialiști a încercat să schimbe această percepție. Nu prin reforme spectaculoase, ci prin apropierea sănătății mintale de viața de zi cu zi și prin normalizarea discuțiilor despre afecțiunile psihice.

Printre cei mai cunoscuți se numără psihiatrul Huh Gyu-hyeong, care vorbește deschis despre propriul diagnostic de ADHD. În ultimii nouă ani, el a devenit una dintre cele mai vizibile figuri din domeniul sănătății mintale din Coreea de Sud. Clinica sa din Seul primește zilnic numeroși pacienți, iar activitatea sa din mediul online atrage sute de mii de urmăritori interesați de subiecte legate de psihologie și sănătate emoțională.

Proiectul său „Brain Rich People”, lansat în perioada serviciului militar, s-a transformat într-o platformă influentă de educație și conștientizare publică.

În cel mai recent episod al seriei video „Korean Next Door”, publicat de The Korea Times, spectatorii îl însoțesc pe Dr. Huh pe parcursul unei zile obișnuite de lucru, într-o incursiune care oferă o perspectivă rară asupra practicii psihiatrice într-o societate care încă învață să vorbească deschis despre propria sănătate mintală.

Sursa foto: captură de ecran

: