Coreenii consumă tot mai puțin kimchi, alimentul devenit unul dintre cele mai recognoscibile simboluri ale culturii gastronomice sud-coreene. Un studiu bazat pe date colectate între 2010 și 2024 arată că ponderea populației care nu a consumat deloc kimchi în ultimele 24 de ore aproape s-a dublat. În același timp, kimchi își consolidează prezența în meniurile din afara Coreei de Sud, alimentând un paradox al globalizării culinare.

Kimchi, garnitura fermentată care însoțește de generații mesele coreene, traversează o schimbare discretă, dar semnificativă chiar în țara sa de origine. În timp ce preparatul a devenit un produs emblematic al culturii coreene la nivel internațional, consumul său cotidian în Coreea de Sud este în declin.

Datele provin dintr-un studiu realizat în comun de cercetători de la Universitatea Chung-Ang, Universitatea Națională Jeju și Institutul Mondial de Kimchi, pe baza informațiilor din Sondajul Național de Sănătate și Nutriție din Coreea pentru perioada 2010-2024.

Potrivit analizei, proporția coreenilor care au declarat că nu au consumat kimchi în cele 24 de ore anterioare sondajului a crescut de la 11,7% în 2010 la 22,7% în 2024. Cu alte cuvinte, în mai puțin de 15 ani, ponderea celor care nu au mâncat kimchi într-o zi obișnuită s-a apropiat de dublare.

Tendința este vizibilă atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor. Pentru bărbați, rata de non-consum a crescut de la 10,2% la 20,6%, în timp ce în cazul femeilor a urcat de la 13,1% la 24,8%.

Tinerii, în centrul schimbării

Una dintre cele mai importante modificări apare în rândul adulților tineri. Cu excepția copiilor sub 10 ani, toate grupele de vârstă analizate au înregistrat o scădere a consumului de kimchi ca garnitură.

Declinul este deosebit de pronunțat în grupa de vârstă 20-39 de ani. În 2010, aproximativ 82% dintre persoanele din această categorie consumau kimchi ca garnitură. În 2024, proporția coborâse la 66%.

Cifra nu indică însă dispariția kimchi din alimentația tinerilor coreeni. Mai degrabă, ea sugerează o transformare a modului în care preparatul este integrat în mesele de zi cu zi.

Kimchi este consumat tot mai frecvent ca ingredient în preparate gătite, precum kimchi jjigae, tocana tradițională pe bază de kimchi. Această schimbare este importantă deoarece mută preparatul din rolul clasic de garnitură servită alături de orez și alte feluri de mâncare într-unul dintre ingredientele unei mese complexe.

Prin urmare, declinul consumului de kimchi ca garnitură nu trebuie interpretat automat drept o respingere a alimentului. El poate reflecta, în parte, transformarea structurii meselor și a rutinei alimentare.

Un paradox al succesului global

Situația este cu atât mai interesantă cu cât se produce într-un moment în care kimchi este mai cunoscut ca niciodată în afara Coreei de Sud.

Popularitatea internațională a gastronomiei coreene, susținută de expansiunea restaurantelor coreene, de cultura pop sud-coreeană și de interesul global pentru alimente fermentate, a transformat kimchi într-un ambasador culinar al țării.

Pentru publicul internațional, kimchi este adesea una dintre primele asocieri cu bucătăria coreeană. În Coreea de Sud însă, preparatul trebuie să concureze cu un peisaj alimentar care se schimbă rapid.

Globalizarea gastronomică produce astfel un paradox: un produs tradițional poate deveni mai vizibil în străinătate tocmai în perioada în care își pierde o parte din statutul de element cotidian indispensabil în țara de origine.

Fenomenul nu este neobișnuit. Pe măsură ce societățile se urbanizează, ritmul vieții se accelerează, iar mesele devin mai individualizate, alimentele tradiționale pot trece de la statutul de componente obligatorii ale unei mese la cel de opțiuni culinare flexibile.

Veniturile influențează și ele consumul

Studiul indică și o legătură între statutul socioeconomic și consumul de kimchi. Persoanele din grupul cu cele mai mici venituri au prezentat o rată mai ridicată de consum decât cele din grupul cu cele mai mari venituri.

Această diferență sugerează că schimbarea obiceiurilor alimentare nu poate fi explicată exclusiv prin preferințe individuale sau prin generație. Venitul, accesul la alimente, structura gospodăriei și modul în care sunt organizate mesele pot influența, la rândul lor, locul pe care alimentele tradiționale îl ocupă în dieta de zi cu zi.

În acest context, cercetătorii avertizează că evoluția consumului de kimchi trebuie privită ca parte a unei transformări mai ample a alimentației coreene.

Mai puțin kimchi nu înseamnă neapărat o dietă mai puțin sănătoasă

Una dintre concluziile importante ale cercetării este tocmai necesitatea de a evita o interpretare simplistă a datelor.

Kimchi este asociat frecvent cu beneficiile alimentelor fermentate și cu identitatea unei diete tradiționale coreene. Însă o strategie de sănătate publică nu poate fi construită exclusiv în jurul promovării unui singur aliment, indiferent de importanța sa culturală.

Echipa de cercetare consideră că schimbările observate indică transformări mai profunde în compoziția meselor și în obiceiurile alimentare ale populației. Din această perspectivă, obiectivul politicilor publice ar trebui să fie încurajarea unor diete echilibrate, nu simpla creștere a consumului de kimchi.

Datele oferă, în cele din urmă, o imagine mai nuanțată asupra unui aliment devenit simbol global. Kimchi nu dispare de pe mesele coreenilor, dar își schimbă locul în cadrul lor. Iar în timp ce lumea descoperă și adoptă tot mai mult acest preparat, Coreea de Sud pare să se îndepărteze treptat de ideea că el trebuie să fie prezent, în aceeași formă, la fiecare masă.

Este poate unul dintre paradoxurile cele mai interesante ale gastronomiei contemporane: un aliment poate deveni mai global și, simultan, mai puțin cotidian acasă.