Există spectacole care impresionează prin amploare și spectacole care reușesc să creeze ceva mult mai rar: liniște și atenție. Artistul taiwanez Chien Hung Kuo, una dintre prezențele internaționale ale festivalului desfășurat zilele trecute la Buzău, face parte din cea de-a doua categorie.

Am avut ocazia să asist la unul dintre spectacolele sale prezentate în fața publicului buzoian și am fost profund impresionată de capacitatea lui de a capta atenția spectatorilor. În jurul său, timpul părea să încetinească. Copii, părinți și bunici urmăreau fiecare gest cu o concentrare aproape hipnotică.

Într-unul dintre momentele cele mai spectaculoase ale reprezentației, cercuri de foc desenau forme efemere deasupra mulțimii, într-un exercițiu de precizie și control care a ținut sute de priviri captive. Într-un alt moment, o simplă sferă de cristal devenea centrul unei demonstrații fascinante, în care iluzia optică, echilibrul și expresivitatea corporală se întâlneau într-un limbaj artistic universal.

Pentru Chien Hung Kuo, această stare de atenție profundă nu este întâmplătoare.

„Practic yoga de aproximativ 13 ani și, de-a lungul timpului, am explorat numeroase modalități de a cultiva calmul și concentrarea profundă. Pentru mine, este extrem de important și împlinitor dacă spectacolul meu îi poate ajuta pe spectatori să intre într-o stare de atenție și concentrare autentică”.

Spune artistul într-un interviu acordat publicației Mica Românie.

Arta de a trăi fiecare moment

În centrul creației sale se află o idee simplă, dar profundă: importanța de a trăi conștient fiecare clipă.

„Ceea ce încerc să transmit, înainte de toate, este importanța de a prețui fiecare moment al vieții. Numărul meu principal este construit pe o piesă muzicală foarte lirică și vorbește despre curajul de a urma ceea ce îți dorești cu adevărat și despre păstrarea direcției care simți că este cea potrivită pentru tine.”

Artistul privește inclusiv eșecul ca pe o parte firească a devenirii.

„Dacă ceva nu reușește, cred că face pur și simplu parte din proces. Este încă un pas înainte.”

Această perspectivă se regăsește și în felul în care își construiește spectacolele. Dincolo de virtuozitatea tehnică, ceea ce rămâne este o invitație la reflecție și prezență.

„Viața însăși este o formă de practică”

Atunci când vorbește despre disciplină, Chien Hung Kuo nu se referă doar la antrenamentul artistic.

„Privesc viața însăși ca pe o formă de practică și disciplină. Este un aspect foarte important, însă atunci când ajungi la un anumit nivel de concentrare, aceasta nu mai este ceva impus sau forțat. Devine o stare naturală.”

Poate tocmai de aceea nu este preocupat în mod special de tendințe sau de ceea ce publicul spune că își dorește de la un spectacol.

„Nu mă preocupă în mod deosebit ceea ce caută spectatorii. Pentru mine contează mai mult dacă sunt cu adevărat atinși de ceea ce transmite spectacolul, indiferent dacă impactul este pozitiv sau negativ.”

Într-o perioadă în care multe producții artistice încearcă să atragă atenția prin efecte tot mai spectaculoase, perspectiva sa pare aproape neobișnuită. Accentul nu cade pe reacția imediată, ci pe experiența interioară pe care publicul o trăiește în timpul reprezentației.

Prima întâlnire cu Buzăul

Pentru artistul taiwanez, aceasta a fost prima vizită la Buzău. Iar experiența l-a surprins plăcut.

„Este prima mea apariție la Buzău și am stat aici patru – cinci zile. Publicul a fost incredibil de amabil cu mine. În fiecare zi, când mă plimb prin oraș, oamenii mă opreau și îmi cereau să facem fotografii împreună. Am simți cu adevărat că au apreciat spectacolele mele, iar acest lucru mă face foarte fericit.”

Dincolo de întâlnirea cu publicul, Chien Hung Kuo spune că a descoperit și un oraș care l-a cucerit prin ritmul său calm.

„Îmi place foarte mult atmosfera acestui oraș. În timpul liber am petrecut câteva ore plimbându-mă prin parc și mi s-a părut un loc foarte frumos. Buzăul are un ritm de viață relaxat și liniștit, iar acest lucru îmi place foarte mult.”

După ce luminile se sting și mulțimea pleacă, nu rămân doar imaginile focului sau precizia mișcărilor sale. Rămâne ceva mai greu de definit: o stare.

O invitație la răbdare într-o lume grăbită. La concentrare într-o epocă a distragerilor. La prezență într-un timp în care privim tot mai mult și observăm tot mai puțin. Poate că acesta este, în fond, adevăratul spectacol al lui Chien Hung Kuo.