Fotografiile realizate de E.S. Bruno Figueroa, fost ambasador al Mexicului la Seul, surprind atmosfera de sărbătoare din Itaewon cu doar câteva ore înainte de tragedia din 29 octombrie 2022, în care 159 de oameni și-au pierdut viața. Privite astăzi, imaginile documentează nu doar o noapte de Halloween, ci și dispariția unui spațiu al libertății și al expresiei individuale.

În seara de 28 octombrie 2022, cartierul Itaewon din Seul era un spectacol al contrastelor. Străzile și aleile se umpleau de tineri costumați pentru Halloween, barurile erau animate, iar atmosfera avea energia unui carnaval în care convențiile sociale păreau, pentru câteva ore, suspendate. Oamenii fotografiau, pozau și își asumau personaje pe care viața de zi cu zi nu le-ar fi permis întotdeauna să le interpreteze.

Printre cei prezenți se afla și Bruno Figueroa, pe atunci ambasador al Mexicului în Coreea de Sud. A fotografiat acea noapte până în jurul orei 1:00, fără să știe că imaginile surprinse aveau să devină documente ale unei lumi aflate la doar câteva ore distanță de una dintre cele mai grave tragedii din istoria recentă a Seulului.

În noaptea următoare, diplomatul a primit vestea catastrofei de la adjunctul său de la ambasadă. Acesta se apropiase de zona incidentului și păstrase legătura cu autoritățile pe tot parcursul nopții, încercând să afle dacă printre victime se aflau cetățeni mexicani. Informațiile au fost transmise ambasadorului până în zorii zilei.

Bilanțul avea să ajungă la 159 de morți. În fața dimensiunii tragediei, Figueroa spune că a împărtășit durerea familiilor victimelor, a comunității coreene și a cetățenilor străini care și-au pierdut apropiații.

Fotografiile dinaintea tragediei: o noapte de libertate devenită document istoric

Pentru fostul ambasador, imaginile realizate în 28 octombrie au căpătat o semnificație cu totul diferită după evenimentele din ziua următoare.

Cu puțin timp înainte de prima comemorare a tragediei, acesta a revenit asupra celor aproximativ 280 de fotografii realizate în acea noapte. A regăsit chipuri tinere, entuziasm, costume extravagante și oameni care păreau să trăiască fără rezerve bucuria unei sărbători colective.

În fotografii apar personaje inspirate din benzi desenate, prințese, un toreador fără cămașă, figuri religioase, travestiți și participanți la petrecere care au ales costume provocatoare. Diversitatea aparițiilor nu era întâmplătoare. Itaewon devenise, în timp, unul dintre locurile în care identitățile, stilurile și formele de exprimare personală puteau coexista cu mai puține constrângeri decât în alte zone ale capitalei sud-coreene.

Figueroa observă că ceea ce a surprins aparatul său nu era doar estetica specifică Halloweenului american, cu imaginarul său horror și fascinația pentru grotesc. Dincolo de costume și de atmosfera de petrecere exista o nevoie mai profundă: aceea de a ieși, fie și temporar, din limitele impuse de normele sociale.

Itaewon, un carnaval în care regulile sociale erau suspendate

Pentru a explica atmosfera cartierului, fostul ambasador recurge la conceptul antropologic de carnaval, asociat cu Arnold van Gennep și cu ideea inversării temporare a ordinii sociale.

În această interpretare, carnavalul nu este doar o sărbătoare, ci un interval excepțional în care ierarhiile, convențiile și regulile obișnuite își pierd pentru scurt timp autoritatea. Oamenii pot experimenta alte identități, pot adopta comportamente neobișnuite și pot ocupa spații de expresie care, în cotidian, le-ar fi mai greu accesibile.

Itaewon întruchipa această atmosferă. Cartierele sale cosmopolite, comunitățile internaționale și viața de noapte îi construiseră reputația unui loc aparte în peisajul Seulului.

Figueroa face trimitere și la Lee Hong, autorul volumului „Doamna din Gangnam”, care descrie Itaewon drept o mică zonă specială de libertate, un spațiu în care diversitatea, individualitatea și exprimarea de sine erau acceptate într-un mod mai vizibil decât în alte părți ale orașului.

Tocmai această particularitate face ca fotografiile să aibă astăzi o încărcătură suplimentară. Ele nu surprind doar oameni aflați la o petrecere, ci și o formă de libertate urbană care avea să fie profund afectată de evenimentele din 29 octombrie.

Tragedia din 29 octombrie 2022 și sfârșitul spontaneității în Itaewon

În reflecția sa, Bruno Figueroa identifică supraaglomerarea, configurația străzilor și lipsa unei gestionări eficiente a mulțimii printre factorii care au făcut posibilă tragedia. Fostul ambasador își amintește că fusese prezent în cartier cu o seară înainte și că văzuse cât de mulți oameni circulau prin aleile înguste.

Această observație personală conferă mărturiei o dimensiune aparte: diferența dintre atmosfera surprinsă în fotografii și ceea ce avea să se întâmple în aceeași zonă, la numai câteva ore distanță.

După tragedie, Itaewon nu a mai putut reveni la atmosfera de dinainte. Figueroa consideră că prezența sporită a forțelor de ordine și memoria colectivă a nopții fatale au schimbat radical felul în care cartierul își trăia sărbătorile. Spontaneitatea și o parte din libertatea de exprimare care îi dăduseră identitate au fost înlocuite de precauție și de amintirea unei pierderi greu de cuprins în cuvinte.

Nu este vorba doar despre schimbarea unui spațiu urban, ci și despre transformarea relației dintre comunitate, libertate și siguranță. Un loc care funcționase ca refugiu temporar față de convențiile sociale a devenit, inevitabil, un spațiu marcat de comemorare.

„Ultimul Carnaval din Coreea”: 33 de fotografii despre o lume care nu mai există

Din cele aproximativ 280 de imagini realizate în noaptea de 28 octombrie, Bruno Figueroa a selectat 33 pentru expoziția intitulată „Ultimul Carnaval din Coreea”.

Fotografiile au fost prezentate la Centrul Cultural Cascais din Portugalia, într-un proiect expozițional care propune o privire retrospectivă asupra ultimei nopți de Halloween din Itaewon înaintea tragediei. Seria a fost concepută nu ca o simplă colecție de instantanee din viața de noapte a Seulului, ci ca o mărturie vizuală despre libertate, diversitate și fragilitatea momentelor aparent obișnuite.

Proiectul urma să continue și la Muzeul Orientului din Lisabona, unde era anunțată o nouă prezentare fotografică începând cu 9 februarie, dată asociată Carnavalului.

Titlul expoziției capătă astfel o semnificație mai profundă decât cea a unei simple referințe la Halloween. „Ultimul Carnaval din Coreea” vorbește despre un moment surprins înainte ca istoria să îl transforme într-o amintire irepetabilă.

În lectura domnului ambasador, imaginile sunt și o formă de conservare a unei atmosfere care nu mai poate fi reconstituită în aceeași manieră. Ele păstrează expresiile unor oameni care, în acea noapte, nu aveau niciun motiv să creadă că bucuria lor va deveni, peste câteva ore, parte dintr-o tragedie națională.

Fotografiile din Itaewon nu documentează, așadar, moartea, ci viața de dinaintea ei. Iar tocmai această distanță dintre ceea ce se vede în imagini și ceea ce știm că a urmat le transformă într-un document emoționant despre memoria colectivă.

E.S. dl. Bruno Figueroa este fost ambasador al Mexicului în Coreea de Sud. În prezent, își desfășoară activitatea în Portugalia.