Finala Eurovision Song Contest 2026 a generat un val de controverse în Republica Moldova după ce juriul de la Chișinău a acordat României doar trei puncte, în timp ce televotul publicului moldovean a oferit punctajul maxim — 12 puncte. Diferența uriașă dintre votul specialiștilor și cel al telespectatorilor a provocat reacții emoționale, critici online și solicitări oficiale de explicații.
România, reprezentată anul acesta de Alexandra Căpitănescu, a încheiat competiția pe locul al treilea, în timp ce Republica Moldova, reprezentată de Satoshi, s-a clasat pe poziția a opta. Trofeul competiției a fost câștigat de Bulgaria.
„Eu asta trebuie să citesc?” – reacția prezentatoarei votului moldovean
Momentul care a aprins spiritele s-a produs în direct, atunci când Republica Moldova a anunțat punctajul acordat de juriu. România a primit doar trei puncte, în timp ce Polonia a obținut maximum din partea specialiștilor moldoveni.
Ulterior, Rita Engleza a dezvăluit că a fost șocată de rezultatele pe care urma să le anunțe în direct.
„Când am primit foița și am văzut România — 3 puncte, iar Ucraina nici măcar în clasament, am avut o reacție de șoc. M-am întrebat dacă este o glumă”.
A declarat aceasta, potrivit presei de la Chișinău.
Prezentatoarea a spus că a discutat imediat cu conducerea Teleradio-Moldova și chiar a luat în calcul să refuze apariția în direct.
„Eu am o audiență uriașă în România. Nu puteam să mă uit în cameră și să spun că România primește doar trei puncte”.
A afirmat ea.
Moldovenii au votat masiv pentru România
Controversa a fost amplificată de faptul că televotul publicului din Republica Moldova a oferit României 12 puncte — semn că preferințele telespectatorilor au fost radical diferite față de cele ale juriului.
Expertul în politici publice Daniel Vodă a intervenit public pentru a tempera tensiunile și a subliniat că Republica Moldova „nu a întors spatele României”.
„Publicul din Republica Moldova a făcut exact ce trebuia: a oferit 12 puncte României. Problema este că oamenii văd mai întâi votul juriului și rămân cu impresia greșită că România nu a fost susținută”.
A explicat acesta.
Mesajul său a fost interpretat ca un apel la separarea votului artistic de dimensiunea emoțională și simbolică pe care relația România–Republica Moldova o are în contextul Eurovisionului.
Ministrul Culturii de la Chișinău cere explicații
Scandalul a ajuns rapid și în zona instituțională. Cristian Jardan a declarat că sunt necesare explicații privind diferențele majore dintre votul publicului și cel al juriului.
Oficialul a precizat că ministerul nu a fost implicat direct în organizarea participării Republicii Moldova la Eurovision, însă consideră legitimă dezbaterea publică generată de rezultatul votului.
În paralel, una dintre membrele juriului moldovean, Victoria Cușnir, a explicat că specialiștii votează în baza repetiției generale și nu a prestației difuzate în seara finalei.
Potrivit acesteia, diferențele dintre percepția publicului și cea a juriului pot apărea tocmai din cauza modificărilor de ultim moment sau a diferențelor de energie dintre repetiții și show-ul live.
Satoshi: „Nu alimentați ura”
În mijlocul tensiunilor online, artistul moldovean Satoshi a transmis un mesaj de calm și solidaritate către publicul român.
După ce România a acordat Moldovei 10 puncte din partea juriului și 12 puncte din partea publicului, artistul a mulțumit fanilor români pentru susținere și a făcut apel la evitarea discursului agresiv din social media.
„Publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim. Asta reprezintă opinia publică sinceră. Nu alimentați ura. Țările noastre au fost și vor rămâne prietene”.
A transmis acesta.
Eurovision, între muzică, geopolitică emoțională și identitate culturală
De-a lungul anilor, Eurovision Song Contest a demonstrat că este mai mult decât un concurs muzical. Voturile dintre state reflectă adesea afinități culturale, istorice și emoționale, iar relația specială dintre România și Republica Moldova a fost constant vizibilă în competiție.
Tocmai de aceea, cele trei puncte acordate de juriul moldovean au fost percepute de mulți spectatori ca o ruptură simbolică, chiar dacă televotul publicului a transmis un mesaj complet diferit.
În final, scandalul Eurovision 2026 spune mai mult despre sensibilitățile identitare din spațiul românesc decât despre un simplu clasament muzical. Iar reacțiile intense din ultimele zile confirmă că, pentru publicul din ambele țări, Eurovision rămâne un barometru cultural și emoțional cu o miză mult mai mare decât spectacolul de pe scenă.
Sursa foto: Ian West, PA Images / Alamy / Profimedia
:
😄 Hrănește autorul cu motivație, că altfel moare de oboseală între interviuri și editări!
👉 Dă o cafea virtuală – sau o supă coreeană 🥢
Un gest mic = mai mult conținut sincer, direct și pe bune.
Lasă un răspuns