Incidentul provocat de prăbușirea unei drone peste un bloc din Galați a declanșat cea mai gravă criză de securitate de pe teritoriul României de la începutul războiului din Ucraina. Autoritățile române au convocat CSAT, au anunțat măsuri diplomatice împotriva Moscovei și au cerut consultări în cadrul NATO.

În dimineața zilei de 29 mai 2026, o dronă militară identificată de autoritățile române drept aparat de proveniență rusă s-a prăbușit peste un bloc cu 10 etaje din municipiul Galați, provocând un incendiu și rănirea ușoară a două persoane — o femeie și un copil. Incidentul s-a produs în contextul unui atac aerian lansat de Rusia asupra infrastructurii portuare din sudul Ucrainei.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, drona a fost detectată în spațiul aerian românesc de sistemele radar înainte de impact. Primele evaluări indică faptul că aparatul era de tip Geran-2/Shahed, model utilizat frecvent de armata rusă în atacurile asupra Ucrainei.

Nicușor Dan: „Cel mai grav incident produs pe teritoriul României”

Președintele României, Nicușor Dan, a convocat de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a calificat episodul de la Galați drept „cel mai grav incident care a afectat teritoriul național” de la începutul invaziei ruse în Ucraina.

Șeful statului a anunțat, la finalul ședinței CSAT, declararea consulului general al Federației Ruse la Constanța drept persona non grata și închiderea Consulatului General al Rusiei.

Într-o declarație publică difuzată de Radio România, Nicușor Dan a condamnat „ferm comportamentul iresponsabil al Rusiei”, afirmând că astfel de incidente „pun în pericol siguranța cetățenilor României, stat membru NATO”.

Președintele s-a deplasat ulterior la Galați, unde a vizitat victimele și blocul afectat de explozie. Administrația prezidențială a anunțat și acordarea unor ajutoare financiare de urgență pentru familiile afectate.

MAE: România a informat NATO și aliații

Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, a transmis că România a informat imediat aliații NATO și conducerea Alianței Nord-Atlantice despre incident.

MAE a condamnat ceea ce a numit „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse și a anunțat continuarea consultărilor în format aliat.

Potrivit declarațiilor oficiale, Bucureștiul analizează inclusiv posibilitatea invocării Articolului 4 din Tratatul NATO, care permite consultări între statele membre atunci când este amenințată securitatea unui aliat.

MApN explică de ce drona nu a fost interceptată

Ministerul Apărării Naționale a organizat o conferință de presă după incidentul de la Galați, în cadrul căreia oficialii au explicat că timpul de reacție și traiectoria dronei au făcut dificilă interceptarea aparatului fără riscuri suplimentare pentru populație.

Potrivit informațiilor prezentate de MApN și preluate de presa internațională, două aeronave F-16 au fost ridicate de la sol după detectarea dronei, însă aparatul a lovit blocul înainte ca interceptarea să poată fi realizată în condiții de siguranță.

Oficialii militari au precizat că ancheta tehnică și criminalistică este realizată împreună cu Serviciul Român de Informații și Parchetul General.

NATO și liderii occidentali reacționează

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Alianța este pregătită să apere „fiecare centimetru” de teritoriu aliat după incidentul produs în România.

Mai multe state occidentale au condamnat public incidentul, iar liderii europeni au transmis mesaje de solidaritate cu România. Potrivit The Guardian și Reuters, NATO analizează consolidarea temporară a capacităților anti-dronă pe flancul estic al alianței.

Rusia respinge acuzațiile

Din răspunsurile Președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, la întrebările reprezentanților mass-mediei (Astana, Kazahstan, 29 mai 2026)

Reporter: Se vorbește despre faptul că o dronă care a căzut astăzi pe un bloc din România ar fi o dronă rusească, în România se afirmă că este o dronă rusească.

Vladimir Putin: Cine anume în România afirmă că este o dronă rusească?

Reporter: Acest lucru este afirmat de mulți în Europa.

Vladimir Putin: Mulți înseamnă nimeni. Concret: nume.

Replică: Ursula von der Leyen.

Vladimir Putin: Doamna von der Leyen nu este în România. Nu a examinat resturile acestei drone. Nimeni nu poate spune care este proveniența unui aparat de zbor sau a altuia până când nu este efectuată o expertiză a respectivului aparat.

Noi știm că drone ucrainene au ajuns și în Finlanda, și în Polonia, și chiar în țările baltice. Prima reacție a fost exact aceeași ca acum în România: Alarmă! Vin rușii! Atacă rușii! Apoi, după scurt timp, s-a constatat că acestea nu aveau nicio legătură cu aparatele de zbor rusești, ci erau drone de proveniență ucraineană, care s-au abătut de la curs, au fost influențate de mijloacele de război electronic sau, din alte motive, inclusiv din cauza imperfecțiunii caracteristicilor tehnice, au ajuns acolo și s-au prăbușit. Și în acest caz cred că, cel mai probabil, este vorba anume despre o asemenea situație.

Dar dacă ni se vor transmite date obiective, așa cum noi am transmis cândva, de exemplu, reprezentanților administrației americane informații și fragmente ale dronelor care au încercat să lovească una dintre reședințele Președintelui Federației Ruse, le-am transmis pur și simplu pentru expertiză, atunci să ni le transmită și nouă. Vom desfășura o investigație obiectivă și numai după aceea, în acest caz, vom putea evalua ceea ce s-a întâmplat.

Sursa: Ambasada Rusiei în România – Посольство России в Румынии

România, în fața unei noi realități de securitate

Incidentul de la Galați este considerat cel mai grav episod de securitate produs pe teritoriul României în contextul războiului ruso-ucrainean. Potrivit datelor centralizate de presa internațională, România a raportat până acum zeci de încălcări ale spațiului aerian și incidente cu drone în apropierea graniței cu Ucraina, însă niciunul nu provocase victime civile.

Autoritățile române continuă ancheta privind circumstanțele exacte ale incidentului, în timp ce discuțiile despre consolidarea sistemelor anti-dronă și a apărării aeriene au devenit prioritare în agenda publică și de securitate.