Prima ediție a Eurovision Song Contest Asia, organizată la Bangkok, a declanșat o controversă internațională după ce televiziunea malaeziană TV3 a înlocuit imaginile cu artistul filipinez Vice Ganda cu sigla competiției. Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) s-a declarat surprinsă și dezamăgită și cere explicații. Incidentul readuce în discuție relația tensionată dintre libertatea de exprimare artistică, reprezentarea comunității LGBTQ+ și legislația restrictivă din Malaysia.
Prima ediție a Eurovision Song Contest Asia s-a încheiat la 14 noiembrie 2026, la Bangkok, Thailanda, însă competiția muzicală a fost urmată de o controversă care depășește granițele divertismentului. Televiziunea malaeziană TV3 a modificat transmisia finalei, eliminând din anumite secvențe imaginea lui Vice Ganda, reprezentantul Filipinelor în momentul anunțării voturilor juriului.
În locul artistului, telespectatorii din Malaysia au văzut sigla Eurovision și elemente grafice ale competiției. Vocea lui Vice Ganda a putut fi auzită în continuare, însă imaginea sa a fost înlocuită. Modificarea a fost observată de utilizatorii rețelelor sociale, iar înregistrările distribuite ulterior au atras atenția presei internaționale.
Cazul a devenit cu atât mai sensibil cu cât Vice Ganda este una dintre cele mai cunoscute personalități din industria divertismentului filipinez și o figură vizibilă a comunității LGBTQ+.
Cine este Vice Ganda și ce înseamnă că este o persoană non-binară?
Vice Ganda este comedian, prezentator de televiziune, actor și cântăreț din Filipine, cunoscut pentru aparițiile sale în emisiuni de divertisment și pentru activitatea artistică desfășurată de-a lungul mai multor ani. Este, totodată, o voce publică asociată vizibilității și reprezentării persoanelor LGBTQ+.
Artistul se identifică drept non-binar. Termenul descrie o identitate de gen care nu se încadrează exclusiv în categoriile tradiționale de bărbat sau femeie.
Pentru a înțelege această noțiune, este importantă diferența dintre sexul atribuit la naștere, identitatea de gen și orientarea sexuală. Sexul atribuit la naștere este stabilit, de regulă, pe baza caracteristicilor biologice observate la naștere. Identitatea de gen reprezintă felul în care o persoană își înțelege și își trăiește propriul gen. Orientarea sexuală se referă la atracția afectivă sau sexuală față de alte persoane.
Prin urmare, o persoană non-binară nu este definită automat de orientarea sa sexuală. Poate avea orice orientare sexuală, iar identitatea non-binară nu înseamnă neapărat că persoana se consideră simultan bărbat și femeie. Pentru unele persoane, genul se situează în afara acestei împărțiri; pentru altele, identitatea poate fi fluidă sau poate combina elemente diferite.
În cazul lui Vice Ganda, apariția din seara voturilor a fost una spectaculoasă, artistul purtând un costum elaborat, inspirat de formele și aspectul gheții. Momentul făcea parte din prezentarea voturilor juriului filipinez, o secvență tradițională a formatului Eurovision.
Ce a eliminat televiziunea malaeziană din transmisia Eurovision Asia?
Vice Ganda a fost primul reprezentant care a anunțat voturile juriului național în secvența respectivă. În transmisia internațională, artistul a apărut pe ecran în timp ce prezenta punctajele acordate de Filipine. În versiunea difuzată de postul malaezian TV3, imaginea sa a fost însă înlocuită cu sigla competiției și grafica aferentă votului. Vocea artistului a rămas audibilă.
Situația are și o ironie aparte: juriul filipinez a acordat Malaysiei punctajul maxim, 12 puncte, pentru reprezentanta sa, Aina Abdul. Astfel, Vice Ganda era chiar persoana care anunța că Malaysia primise cel mai mare punctaj posibil din partea Filipinelor, însă telespectatorii malaezieni nu îi puteau vedea imaginea. Aceasta fusese eliminată din transmisie, deși anunțul său audio fusese păstrat.

Potrivit înregistrărilor distribuite online și relatărilor Eurovisionworld și The Guardian, modificările nu s-au limitat la momentul lui Vice Ganda. O altă secvență din spectacolul de deschidere, în care apăreau artiste drag thailandeze, ar fi fost înlocuită cu imagini generale ale scenei, provenite dintr-un alt cadru al producției.
The Guardian a precizat însă că nu a putut verifica independent întreaga transmisie TV3, întrucât transmisiunea online a postului nu mai era disponibilă. Prin urmare, modificările suplimentare trebuie prezentate cu precizarea că sunt susținute de înregistrările distribuite pe internet și de relatările presei, nu de o verificare integrală a arhivei postului.
De ce este controversat cazul în Malaysia: legislația care afectează comunitatea LGBTQ+
Pentru a înțelege contextul în care a fost difuzată competiția, trebuie analizată legislația din Malaysia. Țara are unul dintre cele mai restrictive cadre juridice din regiune în privința relațiilor între persoane de același sex și a expresiei de gen.
Potrivit organizației Human Dignity Trust, legislația federală malaeziană incriminează anumite acte sexuale între persoane de același sex, iar prevederile relevante sunt incluse în Codul Penal.
Secțiunile 377A și 377B sunt asociate incriminării actelor descrise de lege drept relații sexuale „împotriva ordinii naturii”. Secțiunea 377B prevede o pedeapsă cu închisoarea de până la 20 de ani, însoțită de pedeapsa corporală prin lovituri de baston.
O altă prevedere relevantă este secțiunea 377D, care incriminează anumite acte considerate de lege drept „indecență gravă”, cu o pedeapsă care poate ajunge la doi ani de închisoare.
Este importantă o precizare juridică: legea federală nu incriminează pur și simplu faptul că o persoană se identifică drept gay, lesbiană sau non-binară. Ea sancționează anumite acte sexuale și comportamente definite în Codul Penal. În practică, însă, aceste prevederi contribuie la un climat de discriminare și vulnerabilitate pentru comunitatea LGBTQ+.
Legile Sharia și restricțiile privind expresia de gen
Pe lângă legislația federală, în Malaysia funcționează și norme bazate pe dreptul islamic, aplicabile persoanelor musulmane, în limitele competențelor jurisdicționale ale statelor și teritoriilor federale.
În unele jurisdicții, prevederile Sharia sancționează comportamente precum îmbrăcarea în haine asociate genului opus sau prezentarea publică într-o manieră care nu corespunde sexului atribuit la naștere. Aceste dispoziții pot afecta în mod deosebit persoanele transgender.
Human Dignity Trust documentează atât incriminarea relațiilor între persoane de același sex, cât și restricțiile care vizează expresia de gen a persoanelor transgender.
Așadar, mediul juridic și social din Malaysia este unul în care reprezentarea publică a persoanelor LGBTQ+ poate deveni un subiect sensibil pentru instituțiile media, organizatorii de evenimente și autoritățile locale.
De ce a fost cenzurat Vice Ganda? Ce se știe oficial
Deși contextul legislativ din Malaysia oferă o posibilă explicație pentru sensibilitatea postului față de imaginile LGBTQ+, motivul exact al intervenției TV3 nu a fost confirmat public.
Până la 17 noiembrie 2026, televiziunea malaeziană nu oferise o explicație oficială detaliată pentru înlocuirea imaginilor lui Vice Ganda și modificarea secvențelor cu artiste drag.
Prin urmare, nu se poate afirma cu certitudine că decizia a fost luată în urma unei solicitări guvernamentale sau în baza unei dispoziții legale punctuale. De asemenea, nu există o confirmare publică potrivit căreia postul ar fi fost obligat de autorități să modifice transmisia.
Ceea ce este documentat este intervenția asupra imaginilor și reacția organizatorilor competiției.
Reacția EBU: „Surprinși și dezamăgiți” de modificarea transmisiei
Controversa a determinat o reacție din partea European Broadcasting Union (EBU), organizația care coordonează Eurovision Song Contest și care este implicată în dezvoltarea formatului asiatic prin partenerii săi.
Martin Green, director în cadrul Eurovision, a declarat pentru publicația britanică The Guardian că organizația este „surprinsă și dezamăgită” să afle că transmisia Eurovision Song Contest Asia a fost modificată în Malaysia.
EBU a anunțat că va contacta compania Voxovation, producătorul competiției, pentru a solicita clarificări și pentru a stabili împreună cu televiziunea malaeziană de ce au fost operate modificările.
Potrivit declarațiilor transmise publicației britanice, organizatorii consideră că intervenția pare să fi fost izolată la transmisia din Malaysia, celelalte difuzări nefiind modificate.
La rândul său, Voxovation a confirmat că a luat cunoștință de acuzații și că analizează situația împreună cu postul TV3. Compania a declarat că urmărește să stabilească împrejurările în care au fost făcute modificările și să prevină repetarea unui asemenea incident.
La momentul publicării, nu fusese clarificat dacă acordul de difuzare obligă posturile participante să transmită competiția fără modificări și nici ce sancțiuni ar putea fi aplicate în cazul unei eventuale încălcări contractuale.
Eurovision și precedentul din China: cazul Mango TV din 2018
Incidentul din Malaysia amintește de o controversă mai veche, petrecută în 2018, când EBU a întrerupt colaborarea cu platforma chineză Mango TV.
În timpul difuzării Eurovision Song Contest, platforma a eliminat din transmisie anumite apariții considerate incompatibile cu regulile sale editoriale, inclusiv momente asociate reprezentării LGBTQ+ și simbolurilor comunității.
Decizia EBU de a pune capăt colaborării a transmis un mesaj important: adaptarea unui format internațional la piețele locale nu poate însemna automat eliminarea unor elemente care țin de identitatea și principiile competiției.
Cazul Malaysia readuce în discuție aceeași dilemă: cât de departe pot merge compromisurile editoriale atunci când un format global ajunge în țări cu legislații și norme sociale diferite?
Eurovision Asia, între extinderea internațională și valorile incluziunii
Prima ediție Eurovision Asia a avut loc la 14 noiembrie 2026, la Bangkok, și a reunit 11 țări: Bangladesh, Bhutan, Cambodgia, Laos, Malaysia, Mongolia, Nepal, Filipine, Coreea de Sud, Thailanda și Vietnam.
Competiția a fost câștigată de Filipine, reprezentate de Carmelle, cu 211 puncte. Rezultatul a fost stabilit prin combinarea votului juriilor naționale cu votul publicului, fiecare componentă având o pondere de 50%.
Extinderea Eurovision în Asia reprezintă o miză importantă pentru format, care încearcă să aducă împreună industrii muzicale, publicuri și tradiții culturale diferite. Însă tocmai această diversitate pune în evidență diferențele dintre valorile promovate de competiție și realitățile juridice din statele participante.
Pentru Eurovision, cazul Vice Ganda nu este doar o dispută despre câteva secunde de transmisie televizată. Este un test al consecvenței cu care organizatorii își pot apăra principiile de incluziune atunci când acestea intră în conflict cu practicile editoriale ale unui partener local.
Deocamdată, explicațiile oficiale ale TV3 lipsesc. Ancheta anunțată de Voxovation și solicitarea de clarificări a EBU urmează să stabilească împrejurările exacte ale intervenției.
Până atunci, imaginile înlocuite din transmisia malaeziană rămân simbolul unei întrebări mai ample: poate un concurs internațional construit în jurul diversității să își păstreze identitatea atunci când unele dintre vocile pe care le aduce pe scenă nu sunt acceptate pe ecranele tuturor telespectatorilor?
Sursa foto: X
😄 Hrănește autorul cu motivație, că altfel moare de oboseală între interviuri și editări!
👉 Dă o cafea virtuală – sau o supă coreeană 🥢
Un gest mic = mai mult conținut sincer, direct și pe bune.
☕ Alege cât oferi:
Descoperă mai multe la Mica Românie
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Lasă un răspuns