Se pregătește o nouă Românie, cu mai puține județe, mai multe dileme și o comisie de redenumire care pare să fi lucrat după trei cafele și o ședință prelungită. Buzăul riscă să ajungă în Prahova și să-și piardă drepturile asupra victoriei împotriva Parisului, Vasluiul ar putea transforma județele vecine în filiale ale propriului univers bahic, iar Ilfovul riscă să dispară din peisajul conflictelor cu șoferii bucureșteni. Între timp, România se pregătește să descopere că poți schimba harta unei țări fără să schimbi neapărat și ceva în ea.

România intră într-o nouă etapă a evoluției sale administrative. După ani întregi în care autoritățile au încercat să demonstreze că pot conduce o țară cu 41 de județe și București, a venit vremea unei noi provocări: să conducă aceeași țară cu mai puține județe, dar cu aceleași probleme.

Se vorbește despre comasări, reorganizare administrativ-teritorială, eficientizarea instituțiilor și reducerea cheltuielilor. Cuvinte mari, promisiuni frumoase și, evident, o întrebare pe care românul o pune instinctiv: „Bine, dar pe mine cu ce mă ajută?”

Până când specialiștii vor găsi răspunsul, noi am analizat consecințele unei asemenea reorganizări și am descoperit că România ar putea avea probleme mult mai grave decât cele bugetare.

De exemplu: cine mai bate Parisul dacă desființăm Buzăul? Cine mai bea cu Vasluiul dacă anexăm județele vecine? Și, mai ales, cine se mai ceartă cu bucureștenii în trafic dacă dispare Ilfovul?

Buzăul dispare în Prahova. Toma Faliment, chemat să salveze victoria împotriva Parisului!

Începem cu o dramă de proporții internaționale: Buzăul riscă să dispară ca județ și să fie absorbit de Prahova. Noua entitate administrativă ar putea fi botezată Prohovița, însă această fuziune ridică o problemă de patrimoniu național pe care nimeni nu pare să o fi luat în calcul.

Cine mai are în palmares victoria împotriva Parisului?

Dacă Buzăul dispare administrativ, performanța rămâne la Buzău sau se transferă automat în contul Prahovei? Va trebui convocat de urgență Toma Faliment, primarul Buzăului, pentru a lămuri situația.

Domnule primar, înțelegem că reorganizarea poate veni cu sacrificii, dar nu putem accepta să pierdem și drepturile de autor asupra victoriei împotriva Parisului! Să nu ne trezim că, peste câțiva ani, francezii vor solicita rejucarea confruntării, iar noi nu vom mai ști nici măcar cine a fost învingătorul. Una este să pierzi un județ, alta este să pierzi și trofeul!

Mai mult, ce se întâmplă cu buzoienii? Vor deveni prahoveni cu acte, dar buzoieni în suflet? Vor fi obligați să spună că sunt din Prohovița sau vor putea continua să spună simplu „Buzău”, fără să fie acuzați de nostalgie administrativă?

Propunem ca înainte de orice comasare să fie organizat un referendum separat, cu o singură întrebare:

„Acceptați să dispăreți administrativ, cu condiția să rămâneți oficial cei care au bătut Parisul?”

Dacă răspunsul este nu, reorganizarea se suspendă până la clarificarea situației sportive.

Vasluiul, pericol național! Dacă îl comasăm cu alt județ, cine garantează că nu-l transformă într-un mare Vaslui 2.0?

Dacă Buzăul riscă să-și piardă identitatea, Vasluiul riscă să o exporte. Românii cunosc foarte bine reputația acestui județ în cultura meme-urilor. Vasluiul nu este doar o unitate administrativ-teritorială, ci un fenomen despre care internetul a construit o întreagă mitologie bahică.

Legenda spune că orice vedetă internațională care ajunge acolo pentru o perioadă suficient de lungă riscă să nu mai fie aceeași persoană la plecare. Brad Pitt este unul dintre exemplele invocate în glumele online: intră în Vaslui star de Hollywood și, după trei luni, riscă să aibă un program de degustări mai încărcat decât agenda de filmări.

Omul vine cu Oscarul în perspectivă și pleacă având nevoie de o vacanță de recuperare. Acum imaginați-vă ce s-ar putea întâmpla dacă Vasluiul ar fi comasat cu un județ întreg! Nu Vasluiul va fi absorbit. Județul gazdă va fi supus unui proces accelerat de vasluizare.

În primele 30 de zile, consumul de băuturi va deveni indicator economic regional. După două luni, bugetul pentru evenimente culturale va necesita o rectificare. După trei luni, prefectul va solicita introducerea apei minerale la categoria investiții strategice.

Iar după șase luni, noul județ va fi redenumit Vasași, iar populația va avea o singură preocupare: să afle dacă mai există viață administrativă după un weekend petrecut în Vaslui.

Ministerul Sănătății ar putea solicita chiar realizarea unui studiu de impact privind rezistența populației la tradițiile bahice locale.

Brad Pitt ar putea fi desemnat ambasador onorific al județului, cu condiția să nu fie ținut mai mult de trei luni în funcție. Vasluiul nu se anexează. Vasluiul te ia la un pahar și te trezești că ai devenit județul gazdă!

Ilfovul dispare. Cine se mai ceartă cu bucureștenii care confundă semnalizarea cu decorațiunile auto?

O altă victimă a reorganizării ar putea fi Ilfovul, județul care a avut o misiune socială extrem de importantă: să suporte consecințele traficului bucureștean.

Dacă Bucureștiul înghite Ilfovul și localitățile din jur, cine mai rămâne să se certe cu șoferii din Capitală? Cine mai are răbdarea să le explice că sensul giratoriu nu este proprietate privată, că semnalizarea nu este un accesoriu opțional și că banda a doua nu reprezintă o invitație la parcare?

Cine mai rostește celebra replică: „Băi, bucureștene, învață să conduci!”? Ilfovul nu este doar un județ. Este un tampon emoțional între Capitală și restul șoferilor României. Mai mult, avem o altă problemă: ce se va întâmpla cu oamenii care locuiesc în localități aflate la 25 de kilometri de Piața Unirii, dar susțin că sunt bucureșteni?

Vor primi automat cetățenie de Capitală sau vor trebui să demonstreze că pot parca regulamentar măcar o dată în viață? Iar dacă Ilfovul dispare, propunem ca Bucureștiul să fie obligat să organizeze anual o competiție de conducere preventivă. Câștigătorul va primi dreptul de a claxona fără motiv timp de un an.

Noua Românie are nevoie de nume noi. Comisia de redenumire a județelor, instituția care a făcut geografia să ceară concediu!

Dar dacă tot reorganizăm țara, trebuie să rezolvăm și o problemă fundamentală: cum se vor numi noile județe? Pentru asta, propunem înființarea Comisiei Naționale de Botezare Administrativă, o instituție imaginară cu misiunea de a găsi denumiri pentru noile entități teritoriale.

Comisia va avea în componență un geograf, un lingvist, un funcționar public, un specialist în branding și un cetățean care comentează foarte mult pe Facebook. După șase luni de deliberări, 14 cafele, trei conflicte interne și o ședință în care nimeni nu a înțeles ordinea de zi, comisia va prezenta următoarele propuneri:

Sathor – un județ cu identitate misterioasă, unde nici localnicii nu vor ști exact dacă sunt în Ardeal, în Crișana sau într-o altă etapă a reorganizării.

Salamureșclusăud – o entitate administrativă în care ședințele Consiliului Județean vor începe cu dedicații muzicale. Bugetul va avea capitole separate pentru infrastructură, investiții și formația care cântă la Zilele Județului.

Botceava – aici scandalul devine sport județean. Nu se vor organiza ședințe ordinare și extraordinare, ci scandaluri mici, scandaluri mari și scandaluri cu public. Consilierii care nu se ceartă vor fi suspectați că nu sunt prezenți.

Nețău – un județ al cărui nume pare rezultatul unei conversații în care cineva a întrebat cum să se numească, iar celălalt a răspuns fără să fie atent.

Murghita – județul care va introduce traducerea simultană la ghișee. Cetățenii vor putea solicita documente în mai multe limbi, iar funcționarii vor putea solicita o zi liberă după fiecare ședință.

Albiu – atât de simplu și de elegant încât pare numele unui detergent. Ministerul Turismului va lansa campania: „Albiu, județul care te face să te simți ca nou!”

ArașTimișin – unirea a două orgolii regionale puternice. Fiecare va explica celuilalt cum se fac lucrurile corect, iar administrația va funcționa impecabil în zilele în care nimeni nu încearcă să aibă ultimul cuvânt.

Mehot – județul care va deveni viral pentru că nimeni nu va ști dacă este o regiune, o parolă Wi-Fi sau o nouă aplicație de telefon.

Arcea – o denumire atât de compactă încât pare că două județe au fost introduse într-un blender administrativ și cineva a uitat să apese butonul de pornire.

Bravasna – un județ în care birocrația va fi dusă la rang de artă. Pentru a depune o cerere, cetățeanul va avea nevoie de programare, iar pentru programare va trebui să solicite o altă programare.

Prohovița – marele beneficiar al absorbției Buzăului, obligat să gestioneze și problema victoriei împotriva Parisului. Va exista un departament special pentru protejarea patrimoniului buzoian și pentru soluționarea disputelor istorice cu francezii.

Bralați – Brăila și Galați, în sfârșit împreună! După decenii de rivalitate, cele două orașe vor putea să se certe în aceeași ședință de consiliu județean. Reconcilierea istorică se va produce până la prima împărțire a bugetului.

Tultanța – un județ în care litoralul și Delta se vor întâlni într-o armonie perfectă. Turiștii vor putea merge de la plajă la canalele Deltei fără să părăsească aceeași entitate administrativă. Singura problemă va fi găsirea unui loc de parcare.

Bucuorman, noua capitală a României. Când Bucureștiul și Ilfovul se întâlnesc cu Teleormanul, rezultatul nu putea fi altul!

Și ajungem la cea mai importantă creație a reformei: Bucuorman! Noua capitală a României, rezultatul unei fuziuni administrative care demonstrează că uneori geografia nu are nevoie de logică, ci doar de imaginație.

Bucureștiul aduce traficul, aglomerația, prețurile și nervii. Teleormanul vine cu experiența politică și cu tradiția administrativă. Împreună formează Bucuorman, capitala în care toate drumurile duc la centru, dar niciunul nu este liber.

Aici se vor lua toate deciziile importante ale țării, după consultări ample, ședințe interminabile și conferințe de presă în care nimeni nu va răspunde exact la întrebare.

Sloganul oficial al noii capitale va fi:

„Bucuorman – centralizăm totul, mai puțin responsabilitatea!”

Pentru a eficientiza administrația, autoritățile vor introduce un sistem revoluționar de programare la instituții: cetățeanul va putea solicita online o programare pentru a afla când poate solicita o programare pentru depunerea unei cereri.

Transportul public va funcționa după un principiu simplu: autobuzele vor circula când traficul permite, iar traficul va permite când autobuzele nu circulă. Iar pentru a marca noua identitate a capitalei, se va construi un monument dedicat tuturor promisiunilor electorale care nu au fost îndeplinite. Va avea dimensiuni impresionante și va fi inaugurat în fiecare an, fără să fie vreodată terminat.

Ce se întâmplă cu restul României? Se mută granițele, dar rămân aceleași probleme!

Dincolo de glume, reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui să aibă un scop foarte simplu: servicii publice mai bune, cheltuieli mai mici, instituții eficiente și mai puțină birocrație.

Pentru că nu este suficient să unești două județe, să le dai un nume nou și să muți sediul administrativ la 100 de kilometri distanță.

Dacă omul trebuie să parcurgă mai mulți kilometri pentru un document, dacă spitalele rămân la fel de departe, dacă drumurile sunt tot pline de gropi și dacă administrația continuă să funcționeze după principiul „reveniți mâine”, atunci nu ai făcut reformă.

Ai făcut doar o hartă nouă. Și România nu duce lipsă de hărți. Duce lipsă de rezultate. Județele nu sunt doar niște forme colorate într-un atlas. Sunt comunități, tradiții, istorii și identități locale. Nu poți să schimbi o denumire administrativă cu o ștampilă și să te aștepți ca oamenii să uite peste noapte de unde sunt.

Mai ales când unii riscă să piardă Parisul, alții riscă să câștige Vasluiul, iar alții trebuie să împartă Brăila cu Galațiul.

România 2.0: Am comasat județele, dar n-am găsit soluții!

Așadar, dragi români, pregătiți-vă pentru o nouă eră!

Buzăul își apără victoria împotriva Parisului. Toma Faliment trebuie să clarifice situația trofeului. Vasluiul amenință să transforme un județ întreg într-o filială bahică. Ilfovul riscă să dispară din peisajul certurilor rutiere, Brăila și Galațiul vor împărți același buget, iar Bucuorman se pregătește să conducă România.

Vom avea județe cu nume imposibile, comisii de redenumire, instituții noi și suficientă confuzie cât să nu ne mai recunoaștem nici măcar pe Google Maps.

Dar avem și o veste bună: indiferent câte județe dispar, câte se unesc și câte denumiri inventăm, România va rămâne România.

Cu aceleași drumuri, aceleași cozi, aceleași promisiuni electorale și aceeași întrebare pe care o punem de atâția ani:

Bine, bine, dar nouă când ne va fi mai bine?

Până atunci, propunem ca prima ședință a noii Românii să aibă loc la Bucuorman, cu participarea tuturor celor 15 județe. Brad Pitt este invitat special, dar organizatorii sunt rugați să-i asigure cazare în afara Vasașilor. Nu de alta, dar omul are filmări la Hollywood și nu ne permitem să-l pierdem din nou pentru trei luni. Toma Faliment este rugat să vină cu trofeul victoriei împotriva Parisului, iar reprezentanții Brăilei și Galațiului să stea în bănci separate, până la împărțirea bugetului.

Cât despre restul României, să stea liniștită! Am schimbat județele, am inventat nume noi, am mutat granițele și am reorganizat administrația. Mai rămâne doar să găsim pe cineva care să organizeze și țara!

Am schimbat județele, am inventat nume noi, am mutat granițele și am reorganizat administrația. Mai rămâne doar să găsim pe cineva care să organizeze și țara!

P.S. Dacă după această reformă România va funcționa la fel ca înainte, propunem o nouă reorganizare. De data aceasta, comasăm și problemele, nu doar județele.

ACEST ARTICOL ESTE UN PAMFLET ȘI TREBUIE TRATAT CA ATARE.

Surse de inspirație: