BTS nu mai este de mult un fenomen asociat exclusiv adolescenților și tinerilor adulți. O nouă generație de fani maturi, cunoscută informal drept „Silver ARMY”, își face tot mai vizibilă prezența în comunitatea globală K-pop.

De la profesori universitari și psihoterapeuți până la spectatori trecuți de 80 de ani, fanii BTS demonstrează că mesajele trupei despre identitate, vulnerabilitate și acceptarea de sine pot traversa generații și granițe culturale.

Povestea lui Vicki Ronn, profesoară de engleză la Universitatea Friends din Statele Unite, este una dintre cele mai sugestive pentru această schimbare. Trecută de 60 de ani, Ronn a descoperit BTS în 2020, într-un moment în care pandemia schimba radical rutina oamenilor din întreaga lume.

Primul contact cu grupul a venit după ce profesoara a urmărit interpretarea piesei „ON” la Grand Central Terminal din New York, în cadrul emisiunii „The Tonight Show Starring Jimmy Fallon”. Energia scenică a trupei i-a atras atenția, iar curiozitatea s-a transformat rapid într-o pasiune pentru muzica și mesajele BTS.

„Black Swan”, cântecul care a făcut-o să-și reevalueze propria pasiune

Pentru Ronn, apropierea de BTS nu s-a limitat la muzică. Versurile au devenit un punct de plecare pentru reflecții personale și profesionale.

Un moment esențial a fost întâlnirea cu „Black Swan”, piesă care vorbește despre frica de a-ți pierde pasiunea pentru ceea ce iubești.

„Ascultând-o m-a făcut să reflectez asupra modului în care îmi pierdeam pasiunea ca cercetător”, a explicat Ronn, pentru The Korea Times

Influența muzicii BTS s-a extins ulterior și asupra familiei sale. După ce i-a oferit fiului ei adult o copie pe vinil a albumului solo al lui J-Hope, „Jack in the Box”, profesoara a descoperit că darul avea să producă un efect neașteptat: fiul ei a devenit, la rândul său, un fan înfocat al artistului și al grupului.

Este un exemplu aparent anecdotic, dar care spune multe despre felul în care fandomul BTS circulă între generații.

Cine sunt „Silver ARMY”, fanii maturi ai BTS

Fenomenul pe care Ronn îl descrie nu este unul izolat. În jurul BTS s-a format o comunitate tot mai vizibilă de fani maturi, numită informal „Silver ARMY”.

Termenul desemnează fanii mai în vârstă ai grupului, dintre care unii au ajuns să transforme pasiunea pentru muzică într-o formă de participare culturală și socială.

Ronn a prezentat cazul lui Dori Jacobson, o americancă în vârstă de 89 de ani din Las Vegas, drept unul dintre exemplele relevante. În timpul perioadei în care membrii BTS au fost implicați în serviciul militar obligatoriu din Coreea de Sud, Jacobson a publicat pe rețelele sociale o fotografie în care ținea un mesaj destinat fanilor mai tineri.

Ideea era simplă: dacă o femeie de 89 de ani poate aștepta revenirea BTS, atunci și generațiile mai tinere pot trece cu răbdare peste pauză.

Mesajul a devenit un simbol al solidarității dintre fanii de vârste diferite.

BTS și noua generație de femei mature din cultura pop

Pentru Ronn, unul dintre cele mai interesante aspecte ale fenomenului este legătura dintre BTS și femeile care au crescut în perioada marilor schimbări sociale și feministe din anii 1970 și 1980.

„Oamenii care au experimentat mișcările feministe din anii 1970 și 1980 și-au regăsit vocile prin intermediul BTS”, susține profesoara.

În această perspectivă, fandomul nu mai reprezintă doar consum de muzică. El devine un spațiu în care oamenii își reconstruiesc identitatea, își fac prieteni și găsesc comunități cu care împărtășesc valori și experiențe.

Această dimensiune participativă este una dintre diferențele importante dintre imaginea tradițională a fandomului pop și comunitatea ARMY. Fanii maturi nu sunt doar spectatori. Ei organizează întâlniri, călătoresc la concerte, participă la evenimente academice și contribuie activ la conversația despre cultura BTS.

De ce K-pop-ul atrage tot mai mulți fani de peste 50 de ani?

Extinderea publicului K-pop către segmente de vârstă mai înaintată nu este întâmplătoare.

Grace Kao, profesoară de sociologie la Universitatea Yale și fan BTS, a remarcat prezența numeroasă a spectatorilor de 50 de ani și peste la concertele grupului din Las Vegas. Și comunitatea ARMY din Connecticut din care face parte are o structură demografică asemănătoare.

Unul dintre motive, explică ea, este că fanii de vârstă mijlocie dispun adesea de mai mult timp și de resurse financiare pentru a călători la concerte. În plus, pentru unii dintre ei, K-pop-ul oferă o alternativă la tiparele obișnuite ale muzicii pop occidentale.

Astfel, ascensiunea BTS nu doar că a lărgit piața K-pop, ci a contribuit și la schimbarea imaginii fanului de muzică pop.

BTS sau Taylor Swift? Diferența pe care o vede o fană de peste 60 de ani

O întrebare interesantă apare atunci când analizăm preferințele fanilor occidentali maturi: de ce aleg unii dintre ei BTS în locul unor vedete pop americane consacrate, precum Taylor Swift?

Pentru Vicki Ronn, răspunsul se află în temele abordate de muzica BTS.

Profesoara consideră că o parte importantă din repertoriul lui Taylor Swift este legată de experiențele adolescenței și ale tinereții, în timp ce mesajele BTS pot fi interpretate într-o cheie mai universală.

„Versurile BTS mi se par o narațiune mai universală, care traversează generațiile. Ele conțin o filozofie de viață”, a explicat ea.

Printre piesele care au avut cel mai puternic impact asupra sa se află „Fake Love”. Pentru Ronn, cântecul vorbește despre presiunea de a construi o versiune falsă a propriei persoane pentru a răspunde așteptărilor sociale.

Iar această temă are o rezonanță aparte pentru femeile generației sale.

„Femeile din generația mea au crescut spunându-li-se că trebuie să ne ascundem”, a spus ea. „Exista presiune socială să trăim ca un «sine fals», în loc să arătăm cine suntem cu adevărat.”

În acest sens, mesajul BTS despre autenticitate și acceptarea de sine poate căpăta o semnificație diferită pentru fiecare generație.

De la fanii americani la adolescenții din Mongolia

Influența BTS nu se oprește însă la publicul occidental matur. În Asia, grupul continuă să funcționeze pentru mulți tineri ca un reper cultural și emoțional.

La conferința internațională dedicată BTS de la Universitatea Națională Jeonbuk, Anujin Mungunkhu, o elevă mongolă de 17 ani, a vorbit despre modul în care muzica trupei a ajutat-o să facă față anxietății.

Pentru ea, piesa „Life Goes On”, lansată în 2020, a devenit un mesaj de încurajare într-o perioadă dificilă.

„Lucrurile pot fi grele acum, dar nu vă faceți griji prea mult. Viața merge înainte, așa că haideți să continuăm să trăim împreună”, a explicat ea.

Experiența ei se înscrie într-un context social mai larg. Mongolia trece printr-o transformare rapidă, cu o parte semnificativă a populației concentrată în capitala Ulaanbaatar. Pentru tinerii care cresc între valorile unei societăți tradiționale și presiunile vieții urbane moderne, mesajul BTS despre încrederea în sine poate deveni un reper important.

Profesorul Tsengel Davaasambuu, care a studiat fenomenul în Mongolia, consideră că mesajul campaniei „Love Yourself” a găsit un teren fertil în rândul adolescenților afectați de aceste schimbări sociale.

K-pop-ul devine mai mult decât muzică

Poveștile fanilor BTS din Statele Unite, Marea Britanie și Mongolia indică aceeași tendință: K-pop-ul depășește tot mai clar statutul de simplu produs muzical.

Pentru unii fani, este o comunitate. Pentru alții, este o sursă de sprijin emoțional, un spațiu de exprimare sau chiar un catalizator pentru relații sociale noi.

Pe rețelele sociale au apărut, de asemenea, mărturii ale unor fani maturi care susțin că muzica BTS i-a ajutat să traverseze perioade extrem de dificile. O fană britanică de 64 de ani a povestit că grupul a ajutat-o după o perioadă severă de depresie, în urma unui atac de cord. Un psihoterapeut în vârstă de 68 de ani a relatat, la rândul său, că muzica BTS a oferit unor pacienți confruntați cu diagnostice terminale un sentiment reînnoit de motivație.

Astfel de experiențe nu pot fi generalizate și nici transformate automat într-o concluzie despre efectele terapeutice ale muzicii. Ele arată însă cât de personal poate deveni raportul dintre un public și un fenomen cultural global.

De la „Dynamite” la protestele din Japonia: când muzica intră în spațiul public

Influența culturii coreene nu se limitează nici la fandom.

Un exemplu relevant a fost momentul în care piesa „Into the New World” a grupului Girls’ Generation a fost folosită în timpul unui miting desfășurat în fața Dietei Naționale a Japoniei, în contextul unei mobilizări pentru apărarea constituției pacifiste a țării.

Situația demonstrează cum muzica pop coreeană poate dobândi sensuri noi în funcție de comunitatea care o preia și de contextul în care este utilizată.

De la concertele BTS și comunitățile ARMY până la manifestații publice și cercetări universitare, Hallyu continuă să se extindă dincolo de industria divertismentului.

„Silver ARMY” și viitorul fandomului BTS

Poate că cea mai importantă schimbare adusă de fenomenul „Silver ARMY” este faptul că redefinește însăși ideea de fan K-pop.

Imaginea adolescentului care descoperă o trupă sud-coreeană prin intermediul internetului nu mai este suficientă pentru a descrie publicul BTS. Astăzi, în aceeași comunitate se regăsesc profesori universitari, sociologi, părinți, bunici și fani trecuți de 80 de ani.

Povestea lui Vicki Ronn este relevantă tocmai pentru că arată acest proces la scară umană. O interpretare urmărită în timpul pandemiei a devenit o pasiune, pasiunea s-a transformat în cercetare, iar cercetarea a ajuns să fie prezentată într-un cadru academic internațional.

Iar cadoul oferit fiului său — un album pe vinil de J-Hope — a făcut traseul complet: BTS a trecut dintr-o generație în alta, nu doar ca muzică, ci ca experiență culturală.

În definitiv, succesul „Silver ARMY” spune ceva esențial despre puterea K-pop-ului: un fenomen născut într-o industrie orientată spre tineri a ajuns să vorbească despre îmbătrânire, identitate, solidaritate și reinventare personală.

Iar pentru BTS, poate că acesta este unul dintre cele mai importante semne ale impactului global: atunci când muzica lor nu mai este ascultată doar de o generație, ci devine o punte între mai multe generații.