Crăciunul este cu siguranță una dintre cele mai cunoscute și apreciate sărbători din an, în special pentru creștini.

Istoria Crăciunului datează de peste două mii de ani, când, Fecioara Maria împlinise nouă luni de la arătarea Arhanghelul Gavril, care i-a spus că-L va naște pe Fiul lui Dumnezeu, prin pogorârea Duhului Sfânt.

În acele vremuri, Cezarul August, stăpânitorul acelor locuri, a început un fel de recensământ. Astfel, a plecat și Fecioara Maria împreuna cu dreptul Iosif, ocrotitorul ei, să se aplice în Betleem, amândoi fiind din casa și din neamul Regelui David. A venit vremea să nască Fecioara, dar, negăsind gazdă din cauza mulțimii mari de oameni care a venit pentru recensământ. Cei doi au intrat într-o peșteră săracă, unde Maica a născut pe Domnul nostru Iisus Hristos, La înfășat ca pe un prunc și la pus în ieslea animalelor, pe Ziditorul tuturor, trimis de Dumnezeu să ne mântuiască de păcatele noastre.

Sărbătoarea Nașterii Domnului este celebrată încă din primele secole creștine, însă numele de Crăciun (din britanicul Christmas, engleza veche Cristes-messe) este relativ nou. Acesta este o unire de două cuvinte, „Christ”, din grecescul Χριστός (Christos) și „mass”, care vine din latinescul „missa”, „mittere”, adică „care a fost trimis”. La fel și Moș Crăciun, tot din britanicul Moș Crăciun, care este abrevierea de la Sfântul Nicolae, Sfântul Nicolae.

În ultimii ani, pentru a mai economisi cuvinte, dar și pentru a dat o notă comercială evenimentului, influențată și de regimuri politice care au fost la putere, cum a fost la noi cel comunist, s-a încercat minimizarea acestei mari Sărbători.

De exemplu, comuniștii atei, i-au înlocuit pe Moș Crăciun și pe Moș Nicolae cu Moș Gerilă, apoi, au început să înlocuiască cuvântul Christ cu litera X. Nu înțelegem care sunt exact aceste rațiuni, însă este o pierdere pentru oameni, pentru că trăind sărbătoarea la adevărata ei. semnificație, bucuria este mai mare.

Tradiția ne mai povestește și de cei trei crai și de cei trei păstori care au venit să se închine Domnului, dar și de cruzimea lui Irod, care orbit de furie a omorârea peste 20 000 de copii.

În popor circulă mai multe povești despre cum l-a născut Maica Domnului pe Mântuitorului lumii și despre numele sărbătorii, cum că ea a fost primită în casa unor oameni, Crăciun și Crăciunoaia, niște oameni răi, dar care s-au îmbunat prin nașterea Pruncului, însă sunt elemente de cultură. populară și nu sunt menționate în izvoarele istorice.

Tradiții și obiceiuri adunate de prin țară…

Probabil cel mai cunoscut obicei din istoria Crăciunului în România este colindatul. Ce sunt colindele? Sunt cântece ce vestesc nașterea Domnului, cântate, majoritar, de copii și tineri.

În popor se spune că cei care nu deschid colindătorilor vor avea un an de ghinion în casă, din cauza zgârceniei lor. Este parțial adevărat, pentru că dărnicia aduce pace în suflet și bunăstare. În anumite zone ale țării încă se păstrează tradiția colindatului.

O altă tradiție foarte cunoscută de Crăciunul la romani este împodobitul bradului. Acesta a pornit în Germania, unde se spune că Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea copacilor venerați de păgâni, anume stejarii. Aceștia au distrus toți ceilalți copaci din zonă, înafară de brazi. Astfel, Sfântul a decis ca acesta să fie arborele care să reprezinte nașterea Domnului.

La Dumbrăviţa, în judeţul Braşov, se păstrează o tradiţie veche de două secole. E singura localitate din țară în care bradul se împodobește chiar în ziua de Crăciun. Pomul de Crăciun va rămâne în centrul comunei până după Bobotează. Vătafii, adică tinerii care au făcut și armata, și penai, feciorii care urmează să se însoare, sunt cei care au grijă în centrul comunei de brad.

În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului, gospodarii se trezesc dis-de-dimineață, aprind focul în sobă și ațâță jarul cu ajutorul unui vreasc. În acest timp rostesc urare de Crăciun:

„Bună dimineața lui Ajun!
Ca venit într-un ceas bun
Să ne-aducă: porcii grași și unturoși
Și oamenii sănătoși,
Vacile cu viței,
Oile cu miei,
Scroafele cu purcei,
Cloștile cu pui, găinile cu ouă.
La anul și la mulți ani!”.

Firește, în Oltenia oamenii sunt cunoscuți pentru superstițiile lor, uneori foarte haioase.

Ce vei găsi pe masa românilor în această perioadă?

O altă tradiție importantă este chiar masa de Crăciun la romani. În data de 25 decembrie ia sfârșit postul. Acesta durează aproximativ șase săptămâni. În această zi, oamenii se pot bucura de bucatele tradiționale de Sărbători: tobă, lebăr, sarmale, caltaboși, colaci, cozonaci, pită, prăjituri, salate, cârnați sau friptură. Carnea folosită pentru prepararea bucatelor este proaspătă, deoarece de Ignat, în data de 20 decembrie, are loc un alt obicei: tăierea porcului.