Insula Jeju, bijuteria vulcanică a Coreei de Sud și una dintre cele mai cunoscute destinații turistice din Asia de Est, rămâne profund ancorată în fluxurile de turiști chinezi, în ciuda eforturilor recente de diversificare.

Anul trecut, peste 2,24 milioane de turiști străini au vizitat insula, iar aproape 70% dintre aceștia au provenit din China, potrivit datelor publicate de Asociația de Turism din Jeju.

Cifra confirmă atât revenirea turismului internațional după anii de restricții, cât și o realitate structurală: dependența persistentă a Jeju de piața chineză. Deși numărul total al vizitatorilor străini a crescut cu 17,7% față de 2024, acesta rămâne cu peste 1,3 milioane sub recordul istoric de 3,6 milioane, atins în 2016, înainte de tensiunile diplomatice și de pandemia globală.

China domină, Asia urmează

Din totalul celor 13,86 milioane de vizitatori ai insulei în 2025, turiștii străini au reprezentat 16,2%. Chinezii au fost de departe cel mai numeros grup, urmați la mare distanță de vizitatori din Taiwan, Japonia, Statele Unite, Hong Kong și Singapore.

Interesant este însă dinamismul piețelor emergente. Thailanda a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere procentuală: +349,7%, ajungând la 10.532 de turiști, după ce Jeju Air a reluat zborurile regulate pe ruta Bangkok–Jeju. Această evoluție subliniază impactul direct al conectivității aeriene asupra fluxurilor turistice.

În contrast, Vietnamul a fost singura piață în scădere, cu -21% față de anul precedent. Declinația a venit după anularea zborurilor charter VietJet Air, pe fondul unui incident care a atras atenția autorităților sud-coreene: dispariția a 38 de turiști vietnamezi intrați fără viză în Jeju.

Politicile de vize și efectul lor cultural

Jeju beneficiază de mult timp de un regim special fără vize, care permite turiștilor – inclusiv celor chinezi – să rămână pe insulă până la 30 de zile, indiferent de restricțiile aplicate pe continentul sud-coreean. În plus, din septembrie anul trecut, Coreea de Sud a introdus un program temporar fără vize pentru grupurile turistice chineze de minimum trei persoane, permițând șederi de până la 15 zile. Măsura, valabilă până la 30 iunie, a contribuit la creșterea cu 14,8% a numărului de turiști chinezi și a atenuat temerile legate de un posibil recul al pieței.

Dincolo de cifre, impactul este vizibil și la nivel cultural: restaurante adaptate gusturilor chinezești, tururi tematice, shopping orientat spre grupuri mari și o economie locală calibrată pe volum.

De la turism de masă la experiențe premium

Conștiente de vulnerabilitatea unei dependențe excesive de o singură piață, Provincia Specială Autonomă Jeju și Organizația de Turism Jeju au anunțat pentru acest an o schimbare de paradigmă. Strategiile vizează abordări diferențiate pe țări și regiuni, cu un accent special pe transformarea pieței vorbitoare de limbă chineză.

Obiectivul declarat: trecerea de la excursii standardizate în grupuri mari la călătorii premium, centrate pe peisajele naturale UNESCO, patrimoniul cultural local și gastronomia distinctă a insulei. Este o încercare de a repoziționa Jeju nu doar ca destinație accesibilă, ci ca experiență culturală completă, capabilă să atragă turiști cu șederi mai lungi și cheltuieli mai mari.

Jeju, între trecut și viitor

Pentru presa internațională, Jeju rămâne un studiu de caz relevant despre modul în care o destinație insulară gestionează relația delicată dintre deschidere, securitate și sustenabilitate turistică. Creșterea actuală confirmă atractivitatea globală a insulei, dar și necesitatea unei reinventări atente.

Într-o Asie aflată în continuă mișcare, viitorul Jeju va depinde nu doar de câți turiști vin, ci de cum vin – și de cât de bine reușește insula să-și spună povestea dincolo de statistici.

Sursa foto: Yonhap