Te-ai întrebat vreodată de ce unele vedete K-pop nu apar în lumina reflectoarelor cu numele lor reale? În spatele acestor alegeri se află mai mult decât o simplă strategie de marketing. Numele de scenă, la fel ca numele primite la naștere, spun o poveste despre identitate, tradiție și despre felul în care Coreea de Sud se adaptează unei lumi tot mai globalizate.

Numele de scenă în K-pop: identitate, strategie și public global

Înainte de debut, multe dintre viitoarele vedete K-pop primesc de la agențiile lor opțiunea de a-și alege un nume de scenă. Motivele sunt diverse: evitarea confuziilor cu alți artiști care au același nume coreean, construirea unei imagini memorabile sau, nu în ultimul rând, alegerea unui nume ușor de pronunțat pentru fanii internaționali.

Un exemplu cunoscut este Winter, membră a grupului aespa. Numele ei real este Kim Min-jeong, însă, într-o emisiune radio, artista a povestit că SM Entertainment i-a propus mai multe variante de nume de scenă, precum Baekseul, Young Won sau Moa. În cele din urmă, a ales Winter pentru că se potrivea cel mai bine cu imaginea ei și cu perioada în care s-a născut. Numele nu doar că a ajutat-o să se diferențieze într-o industrie extrem de competitivă, ci a devenit și un brand ușor de recunoscut la nivel global.

Această tendință din K-pop reflectă, de fapt, o schimbare mai amplă în societatea coreeană, unde numele – fie ele artistice sau legale – sunt tot mai des alese cu gândul la lume, nu doar la tradiție.

Ce se află „într-un” nume?

Un nume este adesea primul „cadou” pe care părinții îl oferă copilului lor și poartă amprenta generației în care acesta se naște. Dacă răsfoiești liste de elevi, știri mondene sau topuri online cu nume de copii, diferențele dintre generații devin evidente.

În Coreea, numele reflectă profund cultura și istoria. Structura clasică a unui nume coreean include, de regulă, un nume de familie (o silabă) urmat de un prenume format din două silabe, rezultând un nume complet de trei silabe. Ordinea este inversă față de cea occidentală: familia este menționată prima. Astfel, coreenii spun Cha Eun-woo, nu Eun-woo Cha. Există și excepții – prenume cu o singură silabă sau cu mai mult de două –, însă acestea sunt mai rare.

Important de menționat: coreenii nu au „al doilea prenume” în sens occidental. Prenumele este deja complet.

Tendințe moderne în alegerea numelor de copii

Deși unele familii păstrează tradiții precum numele generaționale sau consultarea ghicitorilor, Coreea contemporană a îmbrățișat noi abordări. Creșterea căsătoriilor internaționale și mobilitatea globală îi determină pe mulți părinți să aleagă nume care funcționează bine în mai multe culturi, ușor de romanizat și de pronunțat în străinătate. Un exemplu celebru este Jennie din BLACKPINK, care are și un nume legal în limba engleză.

Părinții țin cont și de armonia fonetică: numele trebuie să „curgă” bine împreună cu numele de familie. De asemenea, sunt evitate combinațiile care pot suna asemănător cu cuvinte cu sens negativ, pentru a preveni eventuale tachinări sau bullying.

Popularitatea joacă și ea un rol important. Potrivit datelor din Sistemul Electronic de Înregistrare a Relațiilor de Familie, în 2025 au fost extrem de apreciate numele care conțin sunetul „s”, precum Seo-yun, Seo-a sau I-seo.

Între hanja și cuvinte native coreene

Timp de secole, numele coreene au fost create folosind hanja – caractere chinezești – fiecare ales pentru semnificația sa. De exemplu, Yong înseamnă „dragon”, iar Mi – „frumusețe”. Se credea că sensul acestor caractere poate influența caracterul și destinul copilului.

Deși hanja sunt încă permise în documentele oficiale, mulți coreeni folosesc astăzi doar scrierea în hangeul. În paralel, au câștigat popularitate numele bazate pe cuvinte native coreene, precum Areum („frumusețe”) sau Sarang („dragoste”), reflectând o schimbare lingvistică și culturală.

Ghicitori, saju și nume de bun augur

Pe străzile din cartiere precum Hongdae sau Myeong-dong, tarabele de saju sunt încă frecventate. Saju este un sistem tradițional de ghicire, bazat pe anul, luna, ziua și ora nașterii – așa-numiții „patru piloni”. Unii părinți apelează la ghicitori pentru a alege un nume care să aducă noroc și să echilibreze destinul copilului.

Deși pentru mulți este doar o curiozitate, pentru alții rămâne o practică serioasă, mai ales din convingerea că numele poate influența viitorul.

Numele generaționale: tradiție în declin

În trecut, familiile extinse foloseau caractere generaționale, comune tuturor copiilor din aceeași generație, pentru a marca ierarhia familială. Aceste caractere nu erau alese de părinți, ci stabilite de clan.

În Coreea modernă, aceste practici sunt adesea considerate restrictive. Odată cu scăderea importanței genealogiei și a familiilor multigeneraționale, nevoia unei astfel de reguli a fost diminuată. Totuși, este încă destul de comun ca frații să împartă o silabă din prenume, precum Ji-yeon și Ji-min.

„Provocarea Kancho” și identitatea prin nume

Anul trecut, a devenit virală „provocarea Kancho”, în care tinerii coreeni – inclusiv vedete K-pop precum Jung Kook din BTS – își căutau numele pe biscuiți inscripționați cu cele mai comune 500 de nume coreene din perioada 2008–2025. Ironia? Jung Kook nu și-a găsit numele, fiind considerat prea rar. Pentru mulți, acest moment a fost amuzant, dar și ușor frustrant, scoțând în evidență dorința de unicitate.

Numele ca punte între trecut și viitor

Deși practicile de denumire din Coreea s-au schimbat considerabil, un lucru rămâne constant: importanța profundă a numelui. Fie că vorbim despre un idol K-pop cu un nume de scenă atent ales sau despre un copil care primește un nume inspirat de tradiție, fiecare nume este o legătură între trecut, prezent și viitor.

În Coreea de Sud, numele continuă să spună povești – despre familie, societate, globalizare și despre dorința tot mai puternică de exprimare individuală într-o lume aflată în continuă schimbare.