Întorsura Buzăului, Valea Zimbrilor și Gastro Local Maria sunt trei repere care, puse cap la cap, pot spune o poveste despre România autentică, despre ospitalitate, gusturi adevărate și despre nevoia – uneori uitată – de a trăi, nu doar de a munci.

Am început 2026 cu o vacanță. Un eveniment rar, aproape excepțional, dacă e să fiu sincer: îmi iau vacanță cam o dată la cinci ani. Un obicei ciudat, recunosc. Dar poate tocmai de aceea această escapadă a avut o încărcătură specială. După un 2025 muncit pe brânci, anul în care mi-am dat seama că am uitat să mă distrez, aveam nevoie de un început diferit. Pentru că, nu-i așa, viața e prea scurtă ca să faci burnout din prea multă muncă.

Întorsura Buzăului și Valea Zimbrilor – România care încă respiră firesc

Drumul ne-a purtat spre Întorsura Buzăului, o zonă care nu se promovează agresiv, dar care știe să rămână în memorie. Valea Zimbrilor e unul dintre acele locuri unde natura nu face spectacol, ci oferă liniște. Acolo, printre zimbri și dealuri domoale, îți aduci aminte cât de puțin îți trebuie, de fapt, ca să fii bine.

Foamea ne-a prins pe nepregătite. Sau poate exact la timp.

Gastro Local Maria – recomandarea care nu dă greș

O reclamă discretă: Gastro Local Maria. Nu ne-am dus „după ureche”. Am întrebat în stânga și-n dreapta, chiar și „pe la zimbri”, dacă locul e bun pentru o pauză de prânz. Recenziile au fost unanim entuziaste. Așa că am sunat, am făcut rezervare și, după vreo 20 de minute, am pornit spre locație. Cinci minute de drum – dacă poate fi numit drum – presărat cu indicatoare Gastro Local.

Un schimb de replici pe drum:
— „Hmmm! Dacă și la Buzău am avea niște zimbri sau ceva… poate am putea dezvolta și noi așa ceva.”
— „Avem destule la Buzău, dar interes pentru a fi dezvoltate chiar n-avem…”

O discuție care spune, de fapt, multe.

O primire ca acasă și un meniu care nu are nevoie de artificii

La Gastro Local Maria, ești întâmpinat cu căldură încă de la poartă. Zâmbetul nu e de protocol, ci autentic. Aflăm, cu o ușoară surprindere, că nici la Întorsura nu ninsese prea mult în 2025 – zăpada serioasă a început abia de Revelion. Ironia? De Revelion, gazdele au avut oaspeți… de la Buzău.

Intrăm în casă. Același zâmbet. Același sentiment că ești binevenit.

Meniul zilei:

• Ciorbă de cocoș
• Sarmale cu smântână și mămăligă
• Păstrăv cu sos de usturoi și mămăligă
• Carne la garniță cu murături și mămăligă
• Mămăligă cu brânză
• Bonus: Cozonac

Simplu. Curat. Fără fițe.

Cum sarmalele nu sunt preferatele mele, intenționam să sar peste felul doi, dar meniul cere două feluri. Așa că aleg mămăligă cu brânză. Companionii mei optează pentru carne la garniță și, evident, tot mămăligă cu brânză.

„Ca la bunica acasă” – definiția perfectă

Locul e simplu, dar profund autentic. Mâncarea – ca să-l parafrazez pe Adi – este exact „ca la bunica acasă”. Fără plating sofisticat, fără sosuri reinventate, fără explicații inutile. Doar gust, răbdare și respect pentru rețetă.

Dacă mai adaugi și zăpada care începe să cadă afară, ai rețeta perfectă pentru o escapadă de weekend la munte.

Mâncarea a fost delicioasă, porțiile generoase – atât de generoase încât poți lua și la pachet, dacă simți că ai fost „giftuit” peste măsură. Gazdele? De nota 100. Aici chiar am simțit ce înseamnă ospitalitatea românească – nu ca slogan, ci ca experiență.

Concluzie: de ce merită să ajungi la Gastro Local Maria

Gastro Local Maria din Întorsura Buzăului nu e doar un loc unde mănânci bine. E un loc unde îți aduci aminte să te oprești. Să respiri. Să te bucuri.

Pentru mine, a fost dovada că 2026 poate fi anul vacanțelor, anul în care munca nu mai înghite totul, iar bucuria nu mai e amânată „pentru mai târziu”.

Și da, apropo… a nins cât timp ne-am distrat noi la Întorsura. Ca un semn că lucrurile bune vin exact atunci când îți dai voie să le trăiești.