Ultima zi a anului și prima a celui nou sunt în România încărcate de simboluri, colinde și obiceiuri păgâne, reinterpretate de-a lungul timpului prin prisma tradiției creștine și a înțelepciunii populare. În diferite zone ale țării, sărbătoarea Anului Nou se marchează prin ritualuri specifice: în Muntenia, oamenii „umblă cu Capra”, în Moldova cu „Ursul”, iar în Bucovina mascații aduc voie bună și noroc în case.

Pe mesele românilor, vâscul, strugurii și smochinele sunt puse pentru belșug, iar superstițiile transmise din bătrâni sfătuiesc să purtăm ceva roșu în noaptea dintre ani și să avem haine noi în prima zi a anului, pentru noroc.

Colindele de Anul Nou: de la Stea la Iordănitori

Între Crăciun și Bobotează, în multe zone, copiii și tinerii merg cu Steaua, fiind numiți „stelari”, „colindari” sau „crai”. În Muntenia, flăcăiandrii merg cu urături speciale în noaptea Ajunului și de Sânt Ion, conduși de un popă care stropeste cu aghiazmă gazdele vizitate. Ritualul implică ridicarea celor vizitați pe brațe, lupta simbolică cu gospodarii și recompense în bani, carne sau băutură. Aceste obiceiuri, potrivit cercetătorului Șerban Anghelescu, se desfășoară pe aproape întreg teritoriul celor douăsprezece zile de sărbătoare.

Obiceiuri străvechi de Anul Nou

Plugușorul

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este Plugușorul, practicat de feciori și copii în grupuri. Textul colindului, care evocă istoria facerii pâinii, simbolizează fertilitatea pământului și prosperitatea comunității, iar colacul final este împărțit tuturor participanților, aducând noroc gospodăriei.

Mersul cu Buhaiul

Buhaiul, o bărbânță cu coamă de păr de cal, scoate un sunet grav care amintește de mugetul unui taur. Grupurile de urători, costume tradiționale, clopoței și bice contribuie la atmosfera ritualică. Obiceiul este menit să alunge spiritele rele și să aducă spor în gospodărie.

Jocul Ursului

Specific Moldovei, acest joc cu măști augurale simbolizează fertilitatea și prosperitatea. Sunetele fluierelor, tobelor și tălăngilor sunt menite să scoată căldura din pământ și să stimuleze productivitatea solului.

Jocul Caprei

În Muntenia și Moldova, mersul cu Capra este un ritual de trecere între vechiul și noul an. Capra simbolizează fertilitatea și renașterea: jocul ei teatral parcurge momente de moarte, înmormântare și înviere, iar zgomotul clopoțeilor și al fălcilor lovite alungă spiritele rele și aduce belșug.

Umblatul cu Sorcova

Practicat mai ales de copii, Sorcova este o ramură verde crudă folosită ca baghetă magică care transmite sănătate și tinerețe. Etimologia vine din bulgară, „surov”, adică verde crud.

Superstiții și sfaturi populare pentru noroc și prosperitate

• Să avem bani în buzunar în noaptea de Revelion și să evităm să dăm bani pe 31 decembrie și 1 ianuarie.
• Prima persoană care intră în casă în noul an trebuie să fie un bărbat brunet cu pâine, sare și vâsc.
• Nu aruncăm nimic în prima zi a anului pentru a nu risipi norocul.
• Nu se gătește carne de pasăre, iar munca în gospodărie este redusă pentru a evita sărăcia.
• Pomii acoperiți trebuie verificați, pivnițele afumate și curățate, iar vitele bine hrănite și îngrijite.

În concluzie, tradițiile românești de Anul Nou nu sunt doar spectacol popular, ci un veritabil tezaur cultural. Ele aduc împreună comunitatea, păstrează legătura cu natura și cu divinitatea și transmit, din generație în generație, dorința universală de sănătate, noroc și belșug.

Sursa foto: Damboviteanul

: