Kabuki, teatrul tradițional japonez cu o istorie de peste 400 de ani, a fost odată un fenomen cultural de masă. Popular în special în rândul clasei mijlocii, Kabuki a fascinat generații de japonezi cu costumele sale spectaculoase, machiajul expresiv și poveștile dramatice încărcate de emoție.

Astăzi, însă, acest simbol al culturii japoneze se confruntă cu un declin accentuat, devenind o artă de nișă, susținută în principal de o audiență îmbătrânită și de artiști care își păstrează tradițiile cu o fidelitate aproape „înghețată” în timp.

Între tradiție și modernitate

În ultimele decenii, interesul publicului larg pentru Kabuki a scăzut considerabil. Motivele sunt multiple: îmbătrânirea populației, competiția acerbă cu divertismentul modern – filme, anime, streaming, muzică pop – și dificultatea de a atrage tineri care respectă anumite cerințe stricte ce necesită ani întregi de pregătire. În prezent, săli de spectacole care odinioară erau pline sunt vizitate în principal de audiențe mature, iar înscrierile la școlile de Kabuki rămân limitate.

Această situație ridică o întrebare esențială: poate tradiția Kabuki să supraviețuiască într-o eră digitală dominată de forme de divertisment mult mai accesibile și rapide?

Filmul ce readuce Kabuki în atenția publicului japonez

Filmului „Kokuho” (2025) i se atribuie o posibilă „renaștere” a interesului pentru Kabuki. Povestea, ce urmărește viața unui actor de Kabuki pe parcursul a cinci decenii, a devenit cel mai de succes film japonez live-action din ultimii ani, cu peste 12 milioane de bilete vândute.

Impactul său asupra publicului a fost imediat: teatrele de Kabuki au raportat creșteri semnificative ale audienței, în special în rândul tinerilor de 20–30 de ani, care anterior evitau să participe la spectacole.

În plus, instituțiile culturale japoneze au semnalat un interes crescut pentru Kabuki: mai multe cereri de informații, vizite la teatre și chiar înscrieri la școlile de pregătire pentru actori. Această reacție sugerează că, deși tradiția părea pe cale de dispariție, un film poate trezi curiozitatea și respectul pentru artele clasice.

Provocările unei reveniri sustenabile

Totuși, succesul unui film nu garantează automat salvarea Kabuki pe termen lung. Tinerii atrași temporar de popularitatea „Kokuho” trebuie să facă față unui parcurs dificil: antrenamente intense, disciplină strictă și ani de dedicare pentru a deveni actori autentici. În plus, tendințele demografice și culturale rămân provocări majore, iar popularitatea trecătoare nu poate compensa lipsa unei audiențe stabile.

Kabuki a trecut de la un interes relativ național la o artă marginalizată, conservată de o cohortă îmbătrânită de artiști. „Kokuho” demonstrează, însă, că tradițiile pot fi revitalizate prin intermediul artei moderne și media.

Filmul nu doar că readuce Kabuki în atenția publicului, ci oferă și speranța că tinerii ar putea redescoperi frumusețea și profunzimea unei arte clasice japoneze.