Astăzi, 1 Decembrie, România respiră. Respiră istorie, vise și jertfe. Steagul nostru flutură în vânt, ca un ecou al celor care au avut curajul să viseze o Românie unită. Este o chemare tăcută către fiecare dintre noi. Să ne amintim cine suntem, de unde venim și să purtăm în suflet tot ce ne face români: curaj, jertfă și dragoste de neam.

Iubirea de neam și țară nu se măsoară în zile de sărbătoare. A fi român înseamnă să simți România în fiecare zi: în foșnetul pădurilor Carpaților, în murmurul Dunării, în cântecul păsărilor și în liniștea satelor unde timpul pare că stă în loc. Ceea ce nouă ni se pare vechi, pentru străini este o poveste, o bucată de istorie pe care și-ar dori să o ia cu ei acasă.

În orașele noastre, România trăiește prin oameni, prin poveștile lor și prin tradițiile care încă se mai păstrează. Să ne amintim de strămoși nu doar astăzi, ci în fiecare zi. Ei au clădit această țară cu sânge, sudoare și credință. Fiecare gest de grijă pentru comunitate, fiecare cuvânt rostit în limba română, fiecare act de respect față de cultură și tradiție este un omagiu adus lor.

România nu este doar o hartă sau o simplă țară pe glob. România este povestea noastră – memoria, curajul și casa noastră. Fiecare dintre noi este păstrătorul acestei povești și poate să o transmită mai departe prin felul în care trăiește și o oferă generațiilor viitoare.

Astăzi, mai mult ca oricând, să înțelegem că patriotismul nu este doar o sărbătoare de o zi. Patriotismul este alegerea zilnică de a iubi, prețui și apăra această țară. Să iubim România cu vorbe și fapte, cu inimile deschise și suflete pline de mândrie. Să fim români nu doar de 1 Decembrie, ci în fiecare zi a anului.

La mulți ani, România! La mulți ani, români oriunde v-ați afla!