Tensiunile diplomatice tot mai accentuate dintre China și Japonia, reaprinse după declarația premierului japonez Sanae Takaichi privind o posibilă implicare în cazul unei situații de urgență în Taiwan, au început să producă efecte directe și vizibile în industria asiatică a divertismentului.

Ce era până de curând un conflict al declarațiilor politice se transformă rapid într-o ruptură culturală cu impact asupra artiștilor, fanilor și platformelor media din ambele țări.

JO1, victime colaterale ale crizei: întâlnira cu fanii din China a fost anulată

Potrivit publicațiilor Sing Tao Daily și China News Service, platforma chineză QQ Music a anulat pe 17 noiembrie întâlnirea cu fanii trupei japoneze JO1 la Guangzhou, invocând „forță majoră”. Inclusiv evenimentele VIP asociate au fost suspendate fără reprogramare.

JO1, trupă formată prin proiectul „Produce 101 Japan” și extrem de populară în rândul fanilor chinezi, pare să devină o „piesă” sacrificată într-o confruntare diplomatică tot mai rigidă. Analiștii industriei consideră anularea drept o reacție directă la răcirea relațiilor bilaterale, un semnal că Beijingul extinde presiunea și spre zona culturală.

Reacție de tip backlash în Japonia: Aespa, în centrul unui val de controverse

Ecoul tensiunilor se simte imediat și în Japonia. Anunțul că formația sud-coreeană Aespa va cânta la prestigiosul program de final de an al NHK, „Kōhaku Uta Gassen”, a generat o petiție prin care fanii cer excluderea membrei de origine chineză, Ningning.

Motivul? Un incident din 2022, când artista a postat o fotografie cu o lampă în formă de nor-ciupercă – imagine interpretată de unii utilizatori japonezi drept o aluzie insensibilă la atacurile nucleare. Controversa a fost reactivată, iar petiția a strâns deja peste 50.000 de semnături.

Presa niponă notează că „aespa a devenit una dintre cele mai mari victime culturale ale rupturii diplomatice chino-japoneze”, iar prezența grupului în ediția de pe 31 decembrie riscă să fie interpretată drept un barometru simbolic al direcției viitoare a relațiilor dintre cele două națiuni.

Artiștii japonezi din China declară loialitate publică pentru a evita represalii

În China, artiștii japonezi activi pe piața locală simt nevoia să își reafirme public poziția, în speranța păstrării sprijinului fanilor și al instituțiilor culturale.

Meiriya (o japoneză), figura familiară în show-urile de divertisment chinezești, a scris pe Weibo: „China este a doua mea casă. Sprijin pentru totdeauna O singură Chină.”

De asemenea, actorul Yano Koji, cunoscut pentru roluri de militari japonezi în producții istorice chineze, a mers și mai departe: „China a redefinit ce înseamnă acasă pentru mine.” Declarațiile lor sunt privite ca gesturi preventive într-un climat unde presa și opinia publică devin tot mai sensibile la originea și poziționarea artiștilor străini.

China intensifică presiunea: replici culturale și economice

Răcirea diplomatică nu se oprește la divertisment. Beijingul a introdus recent o serie de măsuri restrictive cu impact asupra relațiilor culturale și economice:

• suspendarea pachetelor turistice către Japonia,
• anularea unor programe de schimb universitar,
• amânarea lansării filmelor japoneze pe piața chineză, inclusiv cea mai recentă producție „Crayon Shin-chan”.

Aceste decizii sunt percepute pe scară largă ca represalii menite să transmită un mesaj politic clar: Japonia trebuie să își recalibreze discursul privind Taiwanul.

Un conflict diplomatic care transformă cultura într-un câmp de luptă

Ceea ce se întâmplă acum între China și Japonia arată cât de fragilă devine granița dintre cultură și politică în Asia de Est. Industria divertismentului – de obicei un spațiu al colaborării transnaționale – riscă să devină un teren minat, unde artiști, trupe și platforme media sunt prinse în jocul geopolitic dintre cele două puteri.

Pentru milioane de fani, pentru producători și artiști, următoarele luni ar putea defini un nou normal: unul în care politica dictează tot mai des limitele creativității și colaborării.