În inima orașului Praga, pe fațada impunătoare a Primării Vechi, se află unul dintre cele mai enigmatice și fascinante monumente din Europa – Ceasul Astronomic din Praga (Orlojul).

Construit în anul 1410 de meșterul ceasornicar Hanus, acest mecanism nu este doar un instrument de măsurare a timpului, ci și o capodoperă de artă și inginerie medievală, încărcată de mister și legendă.

O răzbunare cumplită care a scris istorie

Povestea spune că meșterul Hanus a fost un om de o pricepere rară, capabil să îmbine știința și arta într-un ceas unic în lume. Însă faima lui a stârnit invidia și teama celor care l-au angajat. Pentru a se asigura că nimeni nu va mai beneficia de un ceas asemănător, conducătorii orașului ar fi ordonat ca Hanus să fie orbit.

Orbit și trădat, meșterul ar fi atins ceasul pentru ultima dată, șoptind un blestem: oricine va încerca să repare sau să modifice mecanismul său va fi lovit de nenorociri. Din acel moment, Ceasul Astronomic din Praga a devenit nu doar o minune a ingineriei, ci și un simbol al misterului și al puterii nevăzute.

Blestemul care a traversat secolele

Legenda a prins viață în secolul al XIX-lea, când ceasul a fost oprit pentru lucrări de restaurare. În acea perioadă, Praga s-a confruntat cu epidemii, incendii și evenimente tragice, pe care localnicii le-au pus pe seama „blestemului lui Hanus”.
Chiar și astăzi, mulți locuitori ai orașului cred că ceasul are un suflet propriu, iar orice intervenție necugetată asupra mecanismului său poate aduce ghinion.

Între artă, știință și legendă

Ceasul Astronomic din Praga este considerat una dintre cele mai vechi mașinării funcționale de acest tip din lume. El arată nu doar ora, ci și poziția soarelui, a lunii, semnele zodiacale și chiar fazele lunare. În fiecare oră, statuetele sale prind viață într-un spectacol fascinant care atrage mii de turiști.

Dar dincolo de frumusețea lui, ceasul rămâne un simbol al fragilității geniului uman – o operă născută din lumină, dar umbrită de destin și legende.