Puține popoare din lume au o istorie la fel de misterioasă și fascinantă precum cea a romilor. Nomazi, muzicanți, visători și supraviețuitori, aceștia și-au lăsat amprenta asupra culturii și tradițiilor multor popoare. Dar de unde provin romii? Cum au ajuns din India până în inima Europei? O legendă veche, transmisă din generație în generație, oferă o poveste plină de simboluri și destin: Legenda Romilor.
Legenda Romilor – Povestea lui Chen și Gan
Cu multe secole în urmă, în îndepărtata Indie, trăia un trib numit romani. Căpetenia acestuia avea un fiu pe nume Chen, iar într-o zi, regele regiunii a avut o fiică – Gan. Oracolele au prezis că, într-o zi, țara va fi invadată, iar fiica regelui va pieri.
Pentru a o salva, regele a încredințat fetița căpeteniei romilor, spunându-i:
„Declar-o fiica ta și crește-o ca pe una de-a ta. Doar tu, soția ta și eu vom ști adevărul.”
Așa au crescut Chen și Gan – ca frate și soră. Anii au trecut, iar Chen a ajuns la vârsta căsătoriei. Cu toate acestea, nu se îndrăgostea de nicio fată. Simțea o legătură stranie cu Gan, pe care o considera sora lui. Mama sa, observând iubirea pe care băiatul o avea pentru fată, i-a mărturisit adevărul: Gan nu era sora lui de sânge.
Fericit, Chen s-a căsătorit cu Gan, însă această iubire a divizat tribul. În timp ce unii le-au rămas loiali, alții i-au părăsit, considerându-i trădători. Așa s-au născut Çengan – un grup de nomazi ce aveau să pornească o călătorie extrem de lungă și anevoioasă.
Blestemul profeților și începutul pribegiei
Când profețiile s-au împlinit, Alexandru Macedon a invadat India. Cei care i-au urmat pe Chen și Gan au fost considerați vinovați pentru dezastru.
Profeții i-au blestemat:
„Nu dormiți în același loc două nopți la rând.
Nu beți apă din aceeași fântână de două ori.
Nu traversați același râu de două ori.”
Acesta a fost începutul vieții nomade a poporului rom. Blestemați să nu aibă un cămin, romii au pornit spre vest, ajungând mai întâi în Egipt, apoi în Armenia, unde au spus:
„Venim din Egipt.”
Armenii i-au numit „Cipsi” sau „Țigani”, termen derivat din „Egipteni”. De aici, au migrat în Imperiul Otoman, în Rumelia, Ungaria, și mai departe în toată Europa – unde au devenit cunoscuți ca Çingen, Çigan, Zigan sau Gypsy.
Originea reală a țiganilor: între legendă și istorie
Dincolo de mit, cercetările lingvistice și genetice confirmă că romii își au originea în nordul Indiei. Migrarea lor a început în jurul anului 1000–1050, trecând prin Pakistan, Iran și Anatolia.
Termenul „țigan” are o etimologie complexă:
- În vechiul turcesc, „çıgan” însemna „sărac”.
- În persană, forma „çıngane” era folosită cu sensul de „nomad”.
- În greaca medievală, termenul „tsingános” apare pentru prima dată în 1378, cu sensul actual de „țigan”.
Cuvântul „rom”, folosit azi ca autodesemnare, provine din limba romani, în care „rom” înseamnă „bărbat”. Originea sa poate fi urmărită până la cuvântul sanscrit „ḍomba”, care desemna o castă de muzicanți din India.
Triburile țigănești și diversitatea culturală
De-a lungul secolelor, diferite ramuri ale poporului rom s-au răspândit în lume, formând mai multe triburi țigănești:
- Rom (Romani)
- Dom
- Lom
- Abdal
- Așkal
- Mugat
Fiecare a păstrat limba, tradițiile și arta proprie, adaptându-se culturilor în mijlocul cărora a trăit.
Ziua Internațională a Romilor – 8 aprilie
După tragediile și persecuțiile suferite de-a lungul istoriei – inclusiv Holocaustul, în care sute de mii de romi au fost uciși – poporul rom s-a ridicat din nou pentru a-și afirma identitatea.
La Primul Congres Internațional al Romilor, desfășurat la Londra, pe 8 aprilie 1971, a fost instituită Ziua Internațională a Romilor, în memoria celor pierduți și în celebrarea culturii rome.
Între blestem și libertate
Legenda Romilor rămâne una dintre cele mai frumoase povești despre originea romilor, simbol al iubirii interzise, al libertății și al pribegiei fără sfârșit.
Deși au fost numiți în multe feluri – țigani, romi, gypsies, zingari –, esența lor rămâne aceeași: un popor al sufletului, al muzicii și al drumului fără sfârșit.
Sursa foto: internet
:
Lasă un comentariu