Un videoclip postat pe TikTok de Jay a stârnit un val neașteptat de interes internațional legat de istoria colonială a Coreei și de dispariția tigrilor coreeni în perioada ocupației japoneze.

Clipul a adunat peste 1,2 milioane de vizualizări și 190.000 de aprecieri, transformându-se într-un punct de pornire pentru dezbateri aprinse despre imperialismul japonez.

Totul a pornit de la personajul Derpy, tigrul din filmul de animație „KPop Demon Hunters”, care alături de coțofana Sussie îi ghidează pe protagoniștii Rumi și Jinu între lumea celor vii și cea de apoi.

Derpy este inspirat de picturile tradiționale coreene din epoca Joseon (1392–1910), cunoscute sub numele de „hojakdo”, ce reprezentau adesea tigri și coțofene.

„Tocmai am aflat că Japonia a eliminat toți tigrii pe care Coreea i-a avut timp de generații în secolul trecut. Am început să caut istoria tigrilor după ce am văzut serialul KPop Demon Hunters…”.

A scris Jay pe 15 septembrie, alături de videoclipul care a făcut-o cunoscută.

Exterminarea tigrilor coreeni și ștergerea identității naționale

În timpul ocupației coloniale (1910–1945), Japonia a catalogat tigrii drept „animale dăunătoare” și a început vânarea lor sistematică în 1917. Grupuri masive de vânători civili au fost mobilizate sub pretextul protejării satelor, însă mulți istorici consideră că adevăratul scop era ștergerea simbolurilor culturale coreene și întărirea moralului imperial japonez.

Pe TikTok, discuțiile au depășit rapid cazul tigrilor și s-au extins la alte aspecte controversate ale imperialismului nipon. Peste 2.000 de comentarii criticau atrocitățile comise, dar și modul în care acestea sunt tratate în prezent.

Un mesaj viral, cu aproape 27.000 de aprecieri, spunea:

De asemenea, Japonia a încercat să eradicheze Mugunghwa (trandafirul de Sharon), floarea națională a Coreei, pentru a suprima identitatea națională. Astăzi, aceasta a devenit un simbol al rezistenței coreene.

Alți utilizatori au scris:

„ „Execuția” tigrilor este doar o mică parte din ceea ce a făcut Japonia.”

„Japonia a omis crimele de război din manuale, așa că mulți dintre japonezii de astăzi nu știu despre brutalitatea de care a dat dovadă în trecut propria lor țară.”

Unii comentatori au îndemnat publicul să caute informații și despre sclavia sexuală din timpul războiului, cunoscută sub denumirea de „femei de reconfortare”, subliniind că multe victime erau adolescente de doar 14 ani.

Succesul global al filmului și paradoxul coproducției

„KPop Demon Hunters”, combină mitologia coreeană cu estetica modernă a K-pop-ului și a devenit cel mai urmărit titlu pe Netflix la nivel mondial, ajungând chiar și în fruntea clasamentului Billboard datorită coloanei sonore originale.

Discuțiile aprinse de pe rețelele sociale sunt cu atât mai remarcabile cu cât proiectul a fost coprodus de Sony Pictures Animation din Japonia, fapt ce adaugă o notă paradoxală întregii situații.

Acest val de interes arată cum k-pop și ficțiunea animată pot redeschide răni istorice și pot aduce în prim-plan discuții esențiale despre memorie, identitate și dreptate istorică.