Răvășitul oilor este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri pastorale păstrate în zonele montane ale României. Această sărbătoare de toamnă, desfășurată de regulă în luna septembrie, marchează încheierea sezonului de pășunat și întoarcerea turmelor din munți către sate.

Semnificația acestuia

În sens practic, răvășitul este momentul în care oile crescute împreună la stână peste vară sunt înapoiate proprietarilor. Totodată, se face și împărțirea produselor lactate obținute din laptele turmei: caș, urdă, brânză frământată și alte delicii tradiționale.

Dar dincolo de partea gospodărească, obiceiul are o puternică dimensiune culturală și socială. Pentru sate, răvășitul oilor devine prilej de sărbătoare, de întâlnire și de bucurie împărtășită.

De la un obicei pastoral la eveniment comunitar

În multe regiuni – în special în Transilvania, dar și în alte zone de munte – răvășitul oilor s-a transformat în adevărate festivaluri. Localnicii și turiștii se adună pentru a participa la târguri, spectacole de muzică și dansuri populare, expoziții de produse tradiționale și demonstrații de meșteșuguri.

Coborârea turmelor este adesea spectaculoasă: sunetul clopotelor, portul popular, mirosul de brânză proaspătă și atmosfera de sărbătoare creează o experiență autentic românească.

De ce este importantă păstrarea acestei tradiții?

Răvășitul oilor nu este doar un ritual de împărțire a bunurilor, ci și o legătură vie cu istoria pastorală a românilor. El aduce împreună comunitatea, promovează valorile rurale și oferă vizitatorilor ocazia de a descoperi autenticitatea satului românesc.

În prezent, tot mai multe localități transformă răvășitul într-o atracție turistică, contribuind astfel la dezvoltarea economică a zonei și la promovarea patrimoniului cultural.