Filmul „Demon Slayer: Infinity Castle” este pe cale să devină cel mai mare succes de box office al anului în Coreea de Sud, consolidând franciza ca un fenomen cultural cu impact global. Chiar și în contextul unor controverse legate de epoca colonială, animația japoneză continuă să fascineze publicul coreean, grație legăturilor istorice dintre cele două țări și temelor universale pe care le explorează serialul.

Conform sistemului integrat de box office al Consiliului Coreean de Film, producția a depășit 2 milioane de vizualizări marți, la doar cinci zile de la lansare. Aceasta reprezintă cea mai rapidă creștere înregistrată în 2025, devansând alte filme importante ale anului: „Zombie Daughter” (șase zile), „Mickey 17” de Bong Joon-ho (10 zile) și „Mission: Impossible – Final Reckoning” (12 zile).

Dacă ritmul actual se menține, „Demon Slayer: Infinity Castle” ar putea depăși recordul predecesorului său, „Demon Slayer: Mugen Train”, care a vândut 2,22 milioane de bilete în Coreea pe parcursul rulajului său. Lansat în 2020, „Mugen Train” a devenit al cincilea film de animație japonez cu cele mai mari încasări din Coreea.

La nivel global, filmele „Demon Slayer” s-au menținut constante la box office, însă Coreea a devenit una dintre cele mai importante piețe pentru franciză în afara Japoniei. Conform Box Office Mojo, Japonia conduce cu încasări de 191,1 milioane de dolari pentru „Infinity Castle”, urmată de Coreea cu 12,9 milioane de dolari și Taiwan cu 9,8 milioane de dolari. Performanța din Coreea este remarcabilă, mai ales că filmul a avut premiera pe 22 august – mai târziu decât Japonia (18 iulie) și Taiwan (8 august). Lansările continuă în Asia de Sud-Est, iar filmul va ajunge în America de Nord și Europa în septembrie.

Franciza a avut constant rezultate remarcabile în Coreea. „Demon Slayer: Mugen Train” a plasat țara pe locul trei la nivel mondial în ceea ce privește încasările (30,6 milioane de dolari), fiind depășită doar de Japonia (365,6 milioane de dolari) și America de Nord (49,9 milioane de dolari, SUA și Canada incluse). Experții spun că această fervoare nu este un fenomen izolat, ci rezultatul unei lungi relații culturale între Coreea și Japonia în domeniul animației.

„Chiar înainte ca conținutul cultural japonez să fie importat oficial în cadrul politicii de deschidere culturală, primele opere de animație din Coreea au fost create sub influența animației japoneze”, explică Park Ki-soo, profesor de conținut cultural la Universitatea Hanyang, pentru The Korea Herald.
El citează „The Returned Hong Gil-dong” (1995), scris în Coreea, dar desenat și regizat în Japonia, drept un exemplu timpuriu.
„Coreenii au învățat, în esență, din animația japoneză, iar influența acesteia persistă și astăzi.”

Diferențele stilistice contribuie și ele la succesul francizei. În timp ce Hollywood-ul a trecut aproape complet la animația 3D după lansarea Toy Story, Japonia a rămas dedicată 2D-ului.

„Deoarece coreenii au fost expuși animației 2D de la o vârstă fragedă și s-au familiarizat cu ea, au continuat să o consume mai mult timp decât publicul din multe alte regiuni”.

Declară Han Chang-wan, profesor la Universitatea Sejong, pentru The Korea Herald.

Mai mult, clișeul narativ al francizei Demon Slayer rezonează puternic în rândul publicului coreean.

„Combină eficient două elemente. Unul este tema legăturilor familiale, un fir narativ care a rezonat mult timp cu publicul coreean. Celălalt sunt caracteristicile narațiunilor zombi, care tind să rezoneze puternic în țările dezvoltate”.

Explică Park.

„Cadrul zombie — unde viața pașnică poate fi ștearsă de o amenințare ascunsă, necunoscută — a găsit de mult timp un public receptiv în Coreea, în timp ce narațiunile bazate pe loialitatea și solidaritatea familială asigură o implicare generală a spectatorilor.”

Cu toate acestea, franciza nu a fost complet imună la critici. Cerceii protagonistului au fost comparați cu steagul Soarelui Răsare, iar Corpul Vânătorilor de Demoni a fost acuzat că evocă studenți-soldați din timpul războiului. Totuși, astfel de dezbateri nu au afectat avântul filmului.

„Desigur, există unii oameni care consideră aceste aspecte problematice”.

Remarcă Han.

„Dar ele nu reprezintă un obstacol semnificativ pentru modelul general de consum.”

„Demon Slayer: Infinity Castle” dovedește încă o dată că animația japoneză poate transcende barierele culturale și politice, cucerind publicul din Coreea și din întreaga lume prin povești emoționante, vizual spectaculoase și teme universale care ating sensibilități profunde.