Postul Sfintei Marii, cunoscut și sub denumirea de Postul Adormirii Maicii Domnului, începe anual pe 1 august și se încheie pe 15 august, când Biserica Ortodoxă sărbătorește trecerea Fecioarei Maria din această viață la cea veșnică. Este un post cu o profundă semnificație duhovnicească, care ne cheamă la rugăciune, pocăință și apropiere de Dumnezeu, prin mijlocirea celei care L-a născut pe Hristos – Maica Domnului.

Originea și temeiul istoric al Postului Sfintei Marii

Postul Adormirii Maicii Domnului are origini vechi, legate de dezvoltarea cultului Fecioarei Maria în Biserica primară, mai ales după Sinodul al III-lea Ecumenic de la Efes din anul 431. În cadrul acestui sinod, Maica Domnului a fost recunoscută oficial drept Theotokos – Născătoare de Dumnezeu, fapt care a accentuat rolul ei esențial în iconomia mântuirii și a condus la o mai mare cinstire în rândul credincioșilor.

Potrivit tradiției, postul a fost inspirat de însăși viața Fecioarei Maria, care, înainte de mutarea sa din lumea aceasta, a petrecut în post și rugăciune. Sfântul Simeon al Tesalonicului afirmă că Maica Domnului a postit nu pentru sine, ci pentru întreaga omenire, arătând astfel dragoste, smerenie și mijlocire continuă pentru lume.

Reguli și rânduieli ale postului

Postul Sfintei Marii este unul dintre cele mai aspre posturi din calendarul ortodox, comparabil cu Postul Mare. Potrivit Tipicului Mare al Bisericii, rânduiala alimentară este strictă:

• Luni, miercuri și vineri: se ajunează până la Ceasul al IX-lea (aproximativ ora 15:00), după care se consumă mâncare uscată (pâine, fructe, legume crude).
• Marți și joi: este permis consumul de legume fierte, dar fără ulei.
• Sâmbăta și duminica: se face dezlegare la untdelemn și vin.
• Singura zi cu dezlegare la pește este 6 august, când Biserica prăznuiește Schimbarea la Față a Domnului.

Această disciplină alimentară este însoțită de un program sporit de rugăciune, pocăință și participare la Sfintele Slujbe.

Uniformizarea postului în toată Ortodoxia

De-a lungul istoriei, durata și perioada acestui post nu au fost uniforme. În Antiohia se ținea o singură zi (6 august), în Constantinopol patru zile, iar în Ierusalim opt zile. Unii creștini posteau în august, alții în septembrie, iar unii nu țineau acest post deloc. Abia în secolul al XII-lea, în anul 1166, la sinodul local de la Constantinopol prezidat de patriarhul Luca Crysoverghi, s-a stabilit ca Postul Sfintei Marii să fie uniformizat între 1 și 15 august, devenind obligatoriu pentru întreaga Ortodoxie.

Dimensiunea spirituală a postului

Mai presus de reguli alimentare, Postul Adormirii Maicii Domnului este un timp de introspecție, purificare și apropiere de Dumnezeu. În această perioadă, credincioșii sunt îndemnați să înmulțească rugăciunea, să participe la Sfânta Liturghie și să se împărtășească cu Trupul și Sângele Domnului.

Un obicei specific acestui post este citirea Paraclisului Maicii Domnului, o rugăciune de mijlocire și întărire în necazuri și boli. De asemenea, în ajunul sărbătorii din 15 august, se cântă în multe biserici Prohodul Maicii Domnului, o slujbă profund emoționantă care evocă mutarea ei la cer.

De ce să postim?

Postim nu doar din ascultare față de Biserică, ci din dorința de a ne curăța sufletul și trupul, de a ne înnoi viața și de a ne îndrepta atenția către valorile veșnice. Maica Domnului, fiind model de curăție și smerenie, ne este călăuză sigură spre Hristos. Așa cum spune o cântare: „Văzându-te pe tine, vedem pe Cel ce S-a născut din tine”.

Prin urmare, Postul Sfintei Marii este o chemare la pocăință, la înnoirea vieții și la întărirea credinței, sub ocrotirea celei care este „mai cinstită decât heruvimii și mai mărită, fără de asemănare, decât serafimii”.