Astăzi, 29 iulie 2025, românii de pretutindeni celebrează 177 de ani de la prima intonare a Imnului Național al României, o zi cu profundă încărcătură istorică și simbolică pentru identitatea noastră națională. Evenimentul istoric s-a petrecut pe 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, unde tineri revoluționari, sub îndrumarea lui Anton Pann, au cântat pentru prima dată versurile poemului „Un răsunet” de Andrei Mureșanu, versuri care aveau să devină strigătul de trezire al unui popor.

Un imn născut din lupta pentru libertate

Imnul „Deșteaptă-te, române!” este, dincolo de o compoziție muzicală, un manifest național. Cântat în momente de răscruce – în războaie, în Revoluția din 1989, în marile bătălii sportive – el a devenit un simbol viu al demnității, unității și curajului românesc.

Adoptat oficial ca imn național în 1990, după căderea regimului comunist, „Deșteaptă-te, române!” a fost ales pentru puterea sa de mobilizare, dar și pentru profunzimea mesajului. Din cele 11 strofe ale poemului original, doar patru sunt cântate oficial.

Controversa recentă: Cui aparține, de fapt, melodia?

În ultima perioadă, în mediul online din Marea Britanie, au apărut voci care susțin că melodia imnului nostru ar fi fost „împrumutată” sau inspirată din cântece religioase anglo-saxone, precum cele din colecția The Sacred Harp sau chiar imnul protestant „The Old Ship of Zion”.

Ce spun faptele?

• Melodia imnului este atribuită, în general, lui Anton Pann, deși unele surse îl menționează pe Gheorghe Ucenescu, un elev al său.
• Stilul muzical este tipic coral și ușor doinitor – ceea ce explică anumite asemănări accidentale cu alte cântece religioase europene sau americane din secolul XIX.
• Nu există dovezi istorice sau muzicologice solide care să indice că melodia ar fi fost copiată sau preluată din folclorul britanic.
• De fapt, această construcție melodică era comună în epocă și a evoluat natural în spațiul cultural românesc, în contextul pașoptist.

Concluzia: „Deșteaptă-te, române!” este autentic românesc, născut pe pământ românesc, în vremuri de suferință și speranță. Când alții cântau în biserici, noi îl cântam pe străzile Revoluției.

Curiozități despre imn

A fost interzis în comunism. În perioada regimului totalitar, imnul era considerat subversiv și a fost înlocuit cu „Trei culori”.

A fost intonat în tranșee. Soldații români l-au cântat în Războiul de Independență, în Primul și Al Doilea Război Mondial.

Este mai mult decât un cântec. Este o rugăciune la conștiință națională, o chemare la unitate și demnitate.

LA MULȚI ANI, ROMÂNI!
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!
LA MULȚI ANI IMNULUI NAȚIONAL!
Să nu uităm niciodată că suntem urmașii celor care s-au deșteptat la timp. Iar cât timp vom cânta acest imn, România nu va adormi niciodată.