Cauți o comedie cu super puteri de care să te bucuri weekendul acesta sau imediat după ce ți-ai terminat programul de lucru? Hi 5 poate fi alegerea potrivită — cu toate că nu e lipsită de minusuri.

Clișee? Bifat. Umor? Mai mult forțat. Scene ciudate? Avem și din astea.

Cum e cazul multora dintre filmele cu super puteri, Hi 5 nu scapă de câteva elemente inevitabile: clișee, lipsa unei povești clare și o coloană sonoră care pare scoasă dintr-o arhivă veche. Mai adaugă și câteva momente „penibile” care, în opinia mea, puteau fi tăiate. Dar probabil s-a dorit evidențierea personajului lui Oh Jung-se. (Cred că e al treilea rol „normal” pe care îl joacă. Nu de alta, dar omul este mai cunoscut pentru rolurile în care a jucat personaje cu tot felul de… particularități.)

Yoo Ah-in: Deja Vu cu gust de egoism

La început, Yoo Ah-in îți dă impresia că l-a teleportat pe Dong-wook din Seoul Vibe. E același stil, aceeași atitudine. Doar că aici, personajul Hwang Ki-dong e mai egoist și mai puțin carismatic. Deși Ah-in e una dintre vedetele filmului, nu prea fură lumina reflectoarelor. Are un rol șters și ușor apatic. Salvează un pic situația într-un moment de tensiune maximă, dar per total… nu m-a convins.

Restul distribuției? Vizibilitate scăzută, cu o excepție

Kim Hee-won, Ra Mi-ran și Ahn Jae-hong? Nimic spectaculos. În schimb, Lee Jae-in iese în evidență. Joacă o școlăriță cu o gândire matură, deși toți o tratează ca pe o copilă. E, poate, singurul personaj cu profunzime, iar contrastul dintre vârsta ei și modul în care gândește oferă o lecție interesantă. S-ar putea să fie și singurul element moralizator real al filmului.

Religie și mesaje ambigue

Un aspect care m-a deranjat a fost introducerea unui cult religios destul de bizar. Nu mi-e clar ce a vrut scenaristul să transmită cu acest „manifest”. Fiind creștin ortodoxă, am simțit că unele replici aduceau a aluzii către religia mea — și nu într-un mod confortabil.

Dar cred că s-a bazat din nou pe „scandalurile” religioase apărute în ultimii ani în Coreea și a încercat să tragă un semnal de alarmă, deși e destul de forțat.

Un antagonist, două interpretări excelente

Un detaliu interesant e că personajul negativ e jucat de doi actori: Shin Goo și Park Jin-young. Ambii fac o treabă impecabilă și, culmea, tocmai această dualitate e unul dintre cele mai bine gândite elemente ale filmului.

Poveste SF cu tatuaje, dar fir narativ cam tras de păr

Sinopsis: Niște tatuaje misterioase apar în anumite zone de pe corp în urma unor transplante. Posesorii acestor tatuaje au diverse super pueri. Le vor folosi pentru a face bine , în scop personal sau vor dori să devină zeii lumii?

Sună bine, nu? Din păcate, execuția nu ține pasul. Filmul durează două ore, dar povestea pare spusă pe repede înainte. Se simte că s-au tăiat scene importante, narațiunea devine ambiguă, iar unele momente sunt pur și simplu plictisitoare. Se pare că scopul principal al regizorului n-a fost o poveste coerentă, ci mai degrabă un spectacol de efecte speciale și scene cu bătaie.

Verdict final

Hi 5 e un film care încearcă să îmbine SF-ul, comedia și acțiunea, dar reușește doar pe jumătate. Nu e un dezastru, dar nici memorabil. E perfect pentru un weekend relaxat, dacă nu ai așteptări mari de la scenariu.

Poți găsi filmul pe majoritatea site-urilor care traduc filme și seriale asiatice. Spor la vizionare!