Animația Netflix, KPop Demon Hunters, nu este doar un fenomen pop global, ci și un omagiu vibrant adus artei și folclorului tradițional coreean. Cu un amestec îndrăzneț de umor, mitologie și estetică K-pop, filmul a reușit să transpună elemente culturale vechi de secole în imagini captivante, accesibile generației digitale.

Dar ce face ca această producție să fie cu adevărat memorabilă? Răspunsul stă în prietenia neobișnuită dintre un tigru și o coțofană vicleană – inspirați dintr-un motiv clasic al picturii populare coreene, minhwa.

Tigrul și Coțofana: Din pictura tradițională în animația modernă

Departe de a fi o simplă alegorie, tandemul tigru-coțofană din KPop Demon Hunters este o reinterpretare modernă a motivului „hojakdo” sau „jakhodo” – picturi populare din perioada Joseon (1392–1910) care înfățișau adesea un tigru caraghios și o coțofană inteligentă pe ramura unui pin.

În aceste opere de artă, tigrul, cu trăsături exagerate și expresii naive, era o satiră a elitei yangban, în timp ce coțofana, ageră și isteață, reprezenta oamenii de rând.

Netflix aduce această dinamică la viață, păstrând simbolistica originală a personajelor. Pălăria tradițională gat, purtată ironic de coțofană, întărește contrastul comic și sugerează subtil o inversare a ierarhiilor sociale.

Saja Boys și umbra „secerătorului” coreean

Alt punct forte al filmului este trupa fictivă Saja Boys, care ziua domină topurile muzicale, iar noaptea demoni. Numele lor face trimitere la „jeoseung saja” – figura mitologică echivalentă cu secerătorul sufletelor din folclorul coreean.

Acești mesageri ai morții, îmbrăcați tradițional în hanbok negru și gat, au fost popularizați vizual în anii ’70 prin serialul „Povești coreene cu fantome”, dar au fost reinterpretați în cultura pop modernă în producții ca Guardian: The Lonely and Great God sau Tomorrow.

KPop Demon Hunters continuă această linie, oferind o versiune contemporană, carismatică și stilizată a acestor entități mistice.

Irworobongdo pe scenă: Simbolul regalității coreene, reinventat

Un moment de neuitat este apariția grupului de fete Huntrix, a căror performanță este încadrată de un fundal inspirat din „Irworobongdo” – paravanul regal pictat care simboliza prezența suveranului în sălile de tron ale dinastiei Joseon.

Prin includerea acestui element vizual puternic, animația face o punte între autoritatea regală de altădată și grandioasa estetică K-pop a zilelor noastre. Este o dovadă a modului în care simbolurile culturale pot fi reinterpretate cu respect și creativitate în cultura vizuală modernă.

Din muzeu, direct în coșul de cumpărături

Impactul filmului s-a simțit rapid și în lumea reală. Muzeul Național al Coreei a raportat vânzări record de 11,5 miliarde de woni în prima jumătate a anului 2025 pentru produse inspirate din patrimoniul cultural – un salt susținut de popularitatea KPop Demon Hunters.

Magazinul online oficial al muzeului, MU:DS, a fost luat cu asalt de fani în căutare de insigne, brelocuri, pixuri și alte suveniruri cu tigru și coțofană. Aceste obiecte, reinterpretări jucăușe ale simbolurilor tradiționale, aduc cultura coreeană mai aproape de fanii globali ai culturii pop.

Un pod între generații și culturi

„KPop Demon Hunters” nu este doar o animație catchy și bine regizată – este o demonstrație convingătoare a modului în care moștenirea culturală poate fi reinterpretată, fără a-și pierde autenticitatea.

Prin reimaginarea simbolurilor tradiționale în contexte moderne, filmul devine un liant între trecut și prezent, între Coreea istorică și publicul global de astăzi. Cu tigri amuzanți, coțofene șirete și zei ai morții îmbrăcați ca vedete pop, Netflix oferă nu doar divertisment, ci și o lecție vizuală subtilă despre puterea culturii vii.

RECENZIE: K-pop Demon Hunters – Noua animație Netflix care îmbină K-pop-ul cu acțiunea fantasy