Deși Coreea de Sud și Japonia se numără printre cele mai secularizate societăți din lume, ghicitul și îndrumarea profetică continuă să atragă milioane de oameni.

Conform unui amplu studiu global realizat de Pew Research Center între 2023 și 2024, interesul pentru previziunile metafizice rămâne surprinzător de ridicat în aceste două țări, în ciuda unei apartenențe religioase în scădere drastică.

Fenomenul pare să aibă ecouri neașteptate în Europa de Est, în special în România, unde arta ghicitului – asociată frecvent cu femeile rome, cunoscute generic sub numele de „țigănci” – are o istorie lungă și complexă, modelată de contextul social și cultural al Evului Mediu.

Credința autentică scade, încrederea în forțele „oculte” crește

În Japonia, doar 44% dintre locuitori se declară afiliați religios, iar în Coreea de Sud – 51%, arată datele Pew. În comparație, cu țări ca Thailanda, Indonezia sau Tunisia, rata atinge 100%, în conformitate cu religia oficială.

Practicile religioase, cum ar fi rugăciunea zilnică, sunt și ele rare: doar 21% dintre japonezi și 25% dintre coreeni afirmă că se roagă regulat.

Cu toate acestea, când vine vorba de ghicit, cifrele se schimbă: 20% dintre coreeni și 19% dintre japonezi spun că se duc la ghicitori sau profeți pentru decizii importante din viață. Procentele sunt apropiate de cele din India (45%) și Africa de Sud (47%) – țări cu tradiții spirituale mult mai pronunțate.

Această aparentă contradicție între lipsa religiei organizate și interesul pentru ocultism este explicabilă sociologic: într-o societate ultra-modernizată, presiunea deciziilor personale și lipsa răspunsurilor clare din partea religiilor tradiționale creează un spațiu fertil pentru forme alternative de căutare a sensului.

Paralela cu tradiția romă din România

În mod interesant, o dinamică similară poate fi observată în România, unde ghicitul a fost practicat de femeile rome timp de secole. Istoricii și antropologii români subliniază că, în perioada medievală, comunitățile de romi au fost împinse către ocupații marginale – cum ar fi ghicitul, vrăjitoria – din cauza discriminării și lipsei accesului la alte meserii. Astfel, arta ghicitului nu a fost o tradiție mistică transmisă doar din convingere, ci și un mod pragmatic de supraviețuire economică și socială.

Chiar și astăzi, imaginea „țigăncii care ghicește în palmă sau în cafea” rămâne adânc înrădăcinată în imaginarul colectiv românesc, fiind reflectată în literatură, cinematografie, muzică și povești urbane. Deși adesea stereotipizate, aceste figuri feminine au fost – și sunt – consultate de români din toate clasele sociale, mai ales în momente de incertitudine.

Ghicitorii: între marginal și mainstream

Atât în Coreea și Japonia, cât și în România, ghicitorii operează la granița dintre social acceptat și ocult.

În Seul sau Tokyo, serviciile de ghicit sunt disponibile online, în cafenele specializate sau chiar în aplicații mobile.

În România, femeile rome care practică ghicitul se întâlnesc adesea cu clienți în casele proprii sau în spații publice, iar unele dintre ele s-au reinventat, apelând la tehnologie (site-uri, rețele sociale).

Ceea ce unește aceste lumi atât de diferite este dorința comună de a obține claritate și control într-o realitate incertă. Când religia pare ceva învechit, unde răbdarea e mama tuturor bucuriilor, iar știința nu poate explica totul, oamenii caută răspunsuri în alte forme de înțelepciune – fie că vin dintr-un cartier din București sau dintr-un salon de ghicit din Busan.

Ghicitul – O constantă umană într-o lume în plină schimbare

Departe de a fi un simplu moft sau o relicvă a trecutului, ghicitul reflectă o nevoie profund umană de înțelegere și conectare cu ceva mai mare decât sinele. Studiul Pew arată că, indiferent de continent sau context cultural, oamenii continuă să caute îndrumare spirituală, chiar și în afara religiei tradiționale.

Iar în acest peisaj global, tradiția ghicitului practicată de romii din România își găsește ecoul neașteptat în cultura digitalizată a Estului Asiatic – un exemplu fascinant de convergență culturală.