Altarul regal Gwanwoldang, o piesă rară a arhitecturii dinastiei Joseon (1392–1910), a fost repatriat în Coreea după aproape 100 de ani petrecuți în Japonia. Este prima clădire coreeană completă care revine din străinătate, marcând o premieră istorică și stabilind un model promițător de cooperare internațională pentru conservarea patrimoniului cultural, informează The Korea Times.

Serviciul Coreean pentru Patrimoniu Cultural și Fundația pentru Patrimoniul Cultural Coreean de peste Mări (OKCHF) au anunțat că structura de lemn a altarului Gwanwoldang, dezasamblată cu grijă, a fost oficial returnată de la Templul Kotoku-in din Kamakura, Japonia. Componentele sunt depozitate în prezent la Fundația Coreeană pentru Arhitectură și Tehnologie Tradițională din Paju, provincia Gyeonggi, unde va începe procesul complex de restaurare.

Repatrierea a fost posibilă datorită unui acord exemplar cu preotul-șef al templului japonez, Takao Sato, care a susținut în mod activ revenirea clădirii în Coreea.

„Această revenire este o realizare semnificativă, posibilă prin cooperarea sinceră a proprietarului și eforturile neîntrerupte ale experților coreeni și japonezi. Este o dovadă de respect reciproc și înțelegere prin intermediul patrimoniului cultural”.

A declarat Choi Eung-chon, administratorul Serviciului Coreean pentru Patrimoniul Cultural (KHS), în cadrul unei conferințe de presă organizate la Muzeul Național al Palatului din Coreea, la Seul.

Evenimentul are o puternică încărcătură simbolică, având loc în anul în care se comemorează 80 de ani de la eliberarea Coreei și 60 de ani de la normalizarea relațiilor diplomatice dintre Coreea și Japonia.

Gwanwoldang este o construcție din lemn cu un singur etaj, ridicată spre sfârșitul epocii Joseon. Are un acoperiș tradițional în două ape și o dispunere cu trei travei pe fațadă și două pe latură. Analizele arhitecturale indică faptul că structura a fost construită pentru a servi drept altar regal pentru un daegun (mare prinț), un rang imediat inferior regelui. Se presupune că altarul a fost situat inițial în Seul.

Potrivit documentelor analizate de KHS, clădirea a fost deținută la un moment dat de Banca Joseon Siksan, activă în timpul ocupației japoneze (1910–1945), care a transferat proprietatea către Kisei Sugino, primul președinte al companiei Yamaichi Securities, în 1924. Ulterior, în anii 1930, aceasta a fost mutată în Tokyo și donată Templului Kotoku-in din Kamakura, unde a funcționat timp de peste 90 de ani ca sală de rugăciune, adăpostind o statuie a zeiței budiste Avalokitesvara.

„Prin această colaborare cu Coreea, am înțeles mult mai clar valoarea istorică a clădirii. Sunt profund convins că revenirea altarului Gwanwoldang în Coreea este cea mai bună cale de a asigura conservarea sa pe termen lung, motiv pentru care am decis să-l donez.”

A declarat Takao Sato în cadrul conferinței de presă.

Gestul său remarcabil a fost dublat de plata din fonduri proprii a tuturor costurilor de demontare și transport, subliniind angajamentul autentic al preotului față de restaurarea memoriei culturale coreene.

Procesul de repatriere a durat ani de muncă meticuloasă din partea KHS și OKCHF, incluzând cercetări comune, documentare extinsă și lucrări de conservare realizate împreună cu specialiști coreeni și japonezi. Studiile au confirmat că, deși structura este relativ simplă din punct de vedere arhitectural, interiorul său reflectă elemente caracteristice arhitecturii regale din secolele XVIII–XIX.

Printre aceste elemente se numără țiglele decorate cu dragoni, păianjeni, demoni și lilieci — simboluri tradiționale în cultura est-asiatică — dar și mai multe straturi de dancheong, pictura ornamentală multicoloră aplicată clădirilor importante. Analizele pigmenților au arătat că altarul a fost revopsit de mai multe ori între sfârșitul secolului al XVIII-lea și secolul al XIX-lea.

În ciuda eforturilor de cercetare, nu au fost descoperite în timpul demontării nici plăcuțe cu numele clădirii, nici documente originale de construcție. Astfel, multe întrebări despre denumirea inițială a altarului, locația sa exactă sau identitatea figurii regale în cinstea căreia a fost ridicat rămân, deocamdată, fără răspuns.

Revenirea lui Gwanwoldang nu este doar o recuperare fizică a unei clădiri, ci un act simbolic de reparare a memoriei istorice. Este un precedent care poate inspira alte procese de repatriere și colaborări internaționale autentice în domeniul protejării patrimoniului cultural.