Criza Iran–SUA–Israel: Atacuri, reacții și un Orient Mijlociu pe muchie de cuțit

Atacul din 21 iunie: începutul unei noi faze tensionate

Pe 21 iunie 2025, Statele Unite ale Americii au lansat o serie de lovituri aeriene asupra complexelor nucleare iraniene din Fordow, Natanz și Isfahan. Operațiunea, denumită „Midnight Hammer”, a fost descrisă de Washington drept un act preventiv, menit să împiedice un presupus avans periculos al programului nuclear iranian.

Potrivit autorităților americane, atacul a fost realizat cu bombardiere invizibile B-2 și muniție specializată capabilă să penetreze buncăre adânci. Nu a fost anunțată intenția de schimbare de regim în Iran, ci doar „neutralizarea unei amenințări”.

Iranul a respins acuzațiile și a catalogat acțiunea drept o agresiune împotriva suveranității naționale, promițând un răspuns ferm.

Reacția Iranului: apel la unitate națională și promisiuni de ripostă

Conducerea iraniană a calificat atacurile drept o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Președintele Masoud Pezeshkian a declarat că „toate opțiunile sunt pe masă”, fără a detalia natura unui eventual răspuns. Parlamentul de la Teheran a discutat inclusiv posibilitatea închiderii Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute petroliere ale lumii.

În același timp, autoritățile iraniene au transmis că nu s-au produs scurgeri radioactive, dar au avertizat că se reconsideră angajamentele din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP).

Riposta: rachete lansate către Israel

Ca reacție imediată, Iranul a lansat rachete asupra unor ținte din Israel, provocând zeci de răniți și pagube materiale. Răspunsul israelian a fost unul de alertă militară sporită, iar oficialii de securitate au anunțat intensificarea pregătirilor defensive.

De asemenea, grupările regionale sprijinite de Iran — Hezbollah în Liban și rebelii Houthi din Yemen — au emis amenințări privind o posibilă escaladare a conflictului în mai multe direcții.

Poziția Statelor Unite: precauție și alertă regională

SUA au declarat că atacul a fost „necesar și limitat”, dar nu au oferit detalii suplimentare privind eventuale acțiuni viitoare. Între timp, baze militare americane din Orientul Mijlociu au fost trecute în stare de alertă maximă, iar personalul civil din anumite locații este pregătit pentru evacuare preventivă.

Intern, administrația americană se confruntă cu critici: mai mulți congresmeni susțin că acțiunea a fost întreprinsă fără autorizare parlamentară, ceea ce ar constitui o încălcare a legislației interne privind angajarea în conflicte externe.

Reacții internaționale: condamnări, apeluri la calm și îngrijorări economice

Comunitatea internațională a reacționat în mod divers:

Națiuni precum China, Rusia și Pakistan au condamnat atacurile și au cerut respectarea normelor internaționale.
Organizații multilaterale precum ONU și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) au convocat ședințe de urgență, solicitând dezescaladarea imediată.
Uniunea Europeană, India, Turcia și Marea Britanie au cerut dialog și reținere din partea ambelor tabere.

Pe plan economic, incertitudinea a afectat piețele globale:

Prețul petrolului a crescut abrupt, în contextul posibilei blocări a Strâmtorii Ormuz.
Bursele internaționale au înregistrat fluctuații semnificative, reflectând temerile legate de un conflict extins.

Risc de escaladare sau spațiu pentru dialog?

Situația rămâne fluidă. Deși acțiunile militare din ultimele zile au amplificat tensiunile, există încă spațiu pentru intervenție diplomatică. Evoluțiile următoare vor depinde în mare măsură de deciziile luate la Teheran, Washington și Tel Aviv — dar și de presiunea exercitată de comunitatea internațională.

O escaladare directă ar putea atrage în conflict mai multe state și ar genera consecințe economice, umanitare și politice la nivel global.

Surse:

Sursa foto:

Credit: Yassine Mahjoub / Sipa Press / Profimedia

Mica Românie