Rusaliile, cunoscute și sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh, reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, celebrată la 50 de zile după Învierea Domnului (Paște) și la 10 zile după Înălțare. Această zi marchează momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât peste Sfinții Apostoli, oferindu-le puterea de a propovădui Evanghelia „până la marginile pământului” (Faptele Apostolilor 2:1-4).

Semnificația teologică a Rusaliilor

În tradiția ortodoxă, Rusaliile sunt considerate ziua de naștere a Bisericii, deoarece după primirea Duhului Sfânt, Apostolii au început să boteze și să predice în mod deschis învățătura lui Hristos. Duhul Sfânt, a treia Persoană a Sfintei Treimi, coboară sub chip de limbi de foc, oferindu-le ucenicilor darul vorbirii în limbi și curajul mărturisirii.

La Sfânta Liturghie din Duminica Rusaliilor se cântă pentru prima dată Troparul Duhului Sfânt, iar la Vecernia plecării genunchilor, preotul rostește rugăciuni speciale pentru întreaga lume, pentru cei vii și pentru cei adormiți.

Tradiții și obiceiuri populare românești de Rusalii

Pe lângă însemnătatea religioasă profundă, Rusaliile sunt însoțite de numeroase tradiții și obiceiuri populare, unele cu rădăcini precreștine, reinterpretate în duhul ortodoxiei.

1. Dansul Călușarilor

Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri este Călușul – un dans ritualic prezent mai ales în Oltenia și Muntenia, despre care se crede că are rol de alungare a duhurilor rele și de protecție împotriva bolilor. Călușarii, tineri îmbrăcați în costume albe, dansează cu pași bine codificați, având în mâini bâte ornate cu panglici, însoțiți de muzică specifică.

2. Frunze de nuc și leuștean la biserică

În ziua de Rusalii, credincioșii aduc la biserică frunze de nuc, tei sau leuștean, care sunt binecuvântate de preoți și apoi păstrate în case pentru protecție spirituală. Frunzele simbolizează focul Duhului Sfânt și adăpostul oferit de harul lui Dumnezeu.

3. Pomenirea morților

Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este cunoscută drept Moșii de vară – o zi dedicată pomenirii celor adormiți. Credincioșii duc la biserică colivă, vin, lumânări și alte daruri pentru sufletele celor răposați. Acest moment accentuează comuniunea dintre Biserica luptătoare (de pe pământ) și cea triumfătoare (din cer).

4. Interdicții populare

În unele zone, se crede că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la fântână, să dormi sub cerul liber sau să intri în păduri, de teama „ielelor” – ființe fantastice din mitologia populară românească. Aceste credințe, deși nu au fundament în învățătura ortodoxă, reflectă nevoia ancestrală de protecție spirituală și sunt adesea reinterpretate simbolic.

Duminica Mare și Lunea Sfântului Duh

Sărbătoarea Rusaliilor ține două zile în tradiția ortodoxă:

• Duminica Rusaliilor (Duminica Mare): dedicată Pogorârii Sfântului Duh.
• Lunea Sfântului Duh: este ziua închinată celei de-a treia Persoane a Sfintei Treimi, iar în unele regiuni se consideră zi nelucrătoare.

Ce învățăm din sărbătoarea Rusaliilor?

Rusaliile ne reamintesc de lucrarea Duhului Sfânt în lume și în viața fiecărui creștin. Este un moment de întărire duhovnicească, de rugăciune profundă și de angajare în trăirea credinței. Totodată, tradițiile populare aduc un farmec aparte sărbătorii, împletind sacrul cu specificul cultural românesc.

Rusaliile nu sunt doar o sărbătoare istorică a Bisericii, ci un eveniment viu, care continuă să transforme suflete și comunități. Fie că participăm la slujbe, cinstim memoria celor adormiți sau păstrăm tradițiile strămoșești, sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt rămâne o chemare la sfințenie, comuniune și har.