Victoria clară a lui Lee Jae-myung, candidatul Partidului Democrat din Coreea (DPK), la alegerile prezidențiale anticipate desfășurate marți reflectă profunda nemulțumire a publicului față de decizia fostului președinte Yoon Suk Yeol de a impune abrupt legea marțială. Această mișcare a dus la demiterea lui Yoon și la organizarea alegerilor anticipate, conform The Korea Times.

Analiștii politici afirmă că alegătorii, revoltați de tentativa lui Yoon de a introduce o stare de urgență militară pe 3 decembrie 2024 – măsură ce a durat doar șase ore și a provocat proteste masive –, au sancționat dur principalul partid conservator. Astfel, o parte semnificativă a electoratului s-a orientat către candidatul Partidului Puterii Populare (PPP), Kim Moon-soo.

Conform unui sondaj la ieșirea de la urne, realizat în comun de posturile de televiziune KBS, MBC și SBS, Lee a obținut 51,7% din voturi, în timp ce Kim a acumulat 39,3%. Candidatul minoritar al Partidului Reformist, Lee Jun-seok, a primit 7,7%.

Această victorie a lui Lee reprezintă o reacție politică puternică la șase luni după criza provocată de legea marțială impusă surprinzător de Yoon. Fostul președinte a justificat această decizie prin nevoia de a combate „forțele antistatale”, dar efectul a fost contrariul: o intensificare a protestelor care au condus la demiterea sa în aprilie.

Alegerile au fost văzute ca un referendum asupra conducerii lui Yoon, desfășurându-se într-un context tensionat, cu spectrul legii marțiale încă prezent. În paralel, Yoon a fost pus sub acuzare pentru tentativa de insurecție.

„În fiecare scrutin există o problemă principală care modelează opinia publică. De această dată, a fost vorba despre responsabilizarea celor care au susținut legea marțială,” a declarat Eom Kyeong-young, directorul Institutului Zeitgeist, un grup de experți politici.

Potrivit lui Eom, succesul lui Lee a fost mai puțin legat de calitățile sale de lider și mai mult de dorința alegătorilor de a pune capăt influenței celor asociați cu criza legii marțiale.

„DPK a concentrat campania pe nevoia de a elimina așa-numitele forțe insurecționiste și de a limita puterea executivă în ceea ce privește legea marțială. În schimb, Kim, din PPP, nu a reușit să transmită un mesaj clar despre cum ar gestiona consecințele acestei crize,” a explicat expertul.

Mesajul lui Lee, care a promis reforme constituționale și restaurarea normelor democratice, a găsit ecou printre alegătorii dezamăgiți de măsurile autoritare ale fostului președinte Yoon.

Lee Jun-han, profesor de științe politice la Universitatea Națională Incheon, a subliniat că Lee a fost perceput ca un lider mai capabil, în timp ce candidatura lui Kim a fost afectată de haosul din cadrul alegerilor primare ale PPP. Partidul conservator a încercat inițial să-l înlocuiască pe Kim cu fostul prim-ministru Han Duck-soo, dar a renunțat la această idee după reacții negative puternice din interior.

„DPK a reușit să convingă alegătorii liberali că Lee este singura opțiune viabilă. De fapt, acum o lună, aprobarea lui era mai mică decât a partidului său, dar după nominalizare, cifrele au crescut rapid, reflectând sentimentul că nu există alternativă,” a explicat profesorul.

Kim, fost ministru al Muncii în administrația lui Yoon, s-a confruntat cu dificultăți în a-și distanța imaginea de cea a președintelui demis, o povară politică semnificativă.

„Moștenirea negativă a lui Yoon a afectat serios PPP în campanie. Kim nu a găsit o strategie eficientă pentru a câștiga alegătorii indeciși, nemulțumiți de guvernarea trecută,” a concluzionat Lee Jun-han.

În ciuda propriilor provocări – fiind judecat pentru presupuse încălcări ale legii electorale și fiind acuzat de reprimarea disidenței în cadrul partidului său –, Lee s-a prezentat cu succes ca o victimă a represaliilor politice și un simbol al rezistenței democratice.

Această victorie anticipează revenirea DPK la putere după trei ani, amintind de succesul său în alegerile anticipate din 2017, după prăbușirea administrației conservatoare Park Geun-hye în urma unui scandal de corupție.