Pe 14 martie, Coreea de Sud se trezește la viață sub semnul Zilei Albe (White Day), o sărbătoare care completează povestea iubirii începută pe 14 februarie, de Ziua Îndrăgostiților.

Această tradiție, originară din Japonia, a fost adoptată și adaptată de coreeni, devenind un fenomen cultural și comercial de mare amploare. În timp ce alte țări asiatice precum Japonia, Taiwan și Vietnam sărbătoresc și ele Ziua Albă, în Coreea de Sud această zi capătă un caracter aparte, reflectând nu doar romantismul, ci și dinamica socială și economică a țării.

Originea Zilei Albe și „adoptarea ei” în Coreea de Sud

Ziua Albă a apărut în Japonia în anii ’70, ca o inițiativă de marketing a producătorilor de dulciuri.

Ideea era simplă: dacă pe 14 februarie fetele oferă ciocolată băieților, pe 14 martie, băieții ar trebui să le răspundă cu cadouri.

În Coreea de Sud, această tradiție a fost adoptată cu entuziasm și a evoluat într-un eveniment major, ce combină romantismul cu o atenție sporită la detalii și valoarea cadourilor.

În Coreea, Ziua Albă este mai mult decât un simplu schimb de ciocolată. Este o oportunitate pentru bărbați de a-și exprima recunoștința și afecțiunea prin cadouri elaborate, cum ar fi ciocolată de lux, bijuterii, flori sau chiar accesorii de înaltă calitate.

Există chiar și o regulă neoficială: valoarea cadoului oferit în Ziua Albă ar trebui să fie de cel puțin trei ori mai mare decât cea a ciocolatei primite pe 14 februarie.

Ziua Albă în Coreea de Sud – Un fenomen cultural și economic

În Coreea de Sud, Ziua Albă este nu doar o sărbătoare romantică, ci și un motor economic.

Magazinele se umplu de ambalaje elegante și promoții speciale, iar brandurile concurează pentru a atrage atenția consumatorilor cu produse creative și personalizate. De la ciocolată artizanală la seturi de cosmetice sau bijuterii simbolice, oferta este vastă și variată.

Pentru mulți coreeni, Ziua Albă este și o ocazie de a-și consolida relațiile. Cuplurile profită de această zi pentru a petrece timp împreună, iar bărbații sunt așteptați să fie creativi și atenți la dorințele partenerei lor.

Într-o societate unde gesturile mici au o semnificație mare, Ziua Albă devine un test al grijii și devotamentului.

Comparație cu alte țări asiatice

Deși Ziua Albă este celebrată și în alte țări asiatice,, în Coreea de Sud această sărbătoare capătă un caracter unic.

În Japonia, de exemplu, accentul este pus pe ciocolata albă și pe simplitatea gestului, în timp ce în Coreea, cadourile sunt mai elaborate și mai personalizate. În Vietnam, sărbătoarea este mai puțin comercială, iar accentul cade pe expresia sinceră a sentimentelor.

O paralelă cu Dragobetele românesc

În timp ce Coreea de Sud sărbătorește Ziua Albă, România are propria sa sărbătoare a iubirii: Dragobetele, celebrat pe 24 februarie.

Dragobetele, înrădăcinat în folclorul românesc, este asociat cu începutul primăverii și cu ritualuri simbolice, cum ar fi alergarea în natură și adunarea florilor.

Dacă Ziua Albă este axată pe schimbul de cadouri și pe expresia romantică într-un cadru modern, Dragobetele păstrează un caracter tradițional și spiritual, subliniind conexiunea dintre oameni și natură. Ambele sărbători, însă, împărtășesc același mesaj: iubirea este un motiv de bucurie și conexiune.

De ce este Ziua Albă importantă?

Ziua Albă nu este doar o sărbătoare romantică; este o reflectare a valorilor culturale și sociale ale Coreei de Sud. Ea subliniază importanța reciprocității, a atenției la detalii și a exprimării sincere a sentimentelor.

Într-o lume tot mai globalizată, tradiții precum Ziua Albă ne reamintesc de frumusețea și diversitatea modului în care oamenii sărbătoresc iubirea.

Și, deși fiecare țară are propriile sale tradiții romantice, mesajul rămâne universal: iubirea merită sărbătorită în moduri speciale și unice.