România se află într-o poziție delicată, încercând să mențină un echilibru între alianța strategică cu Statele Unite și angajamentul față de valorile democratice ale Uniunii Europene.

Această situație a devenit evidentă în contextul absenței României de la un summit de urgență convocat de președintele francez Emmanuel Macron la Paris, dedicat discuțiilor despre securitatea europeană și sprijinul pentru Ucraina.

Cristian Diaconescu, șeful Cancelariei Prezidențiale, a explicat că summit-ul de la Paris a fost un „grup informal de lucru” și că deciziile luate acolo nu au avut un impact direct asupra securității României sau a flancului estic al NATO.

Dumnealui a subliniat că Parteneriatul Strategic cu SUA funcționează excelent și că nu există semnale de diminuare a interesului american față de România, chiar și sub administrația Trump.

Contextul geopolitic

Summit-ul de la Paris a fost organizat ca răspuns la negocierile dintre SUA și Rusia, care au avut loc fără implicarea Europei și a Ucrainei. Vicepreședintele american JD Vance a criticat recent Europa la Conferința pentru Securitate de la München, sugerând că amenințările adevărate provin din interiorul Europei, nu din Rusia sau China.

Aceste declarații au stârnit reacții puternice din partea liderilor europeni, care au subliniat importanța unității și a valorilor democratice europene.

România între două lumi

România se confruntă cu o dilemă: pe de o parte, aderă la principiile democrației liberale promovate de UE, iar pe de altă parte, depinde de sprijinul militar și strategic al SUA, mai ales în contextul tensiunilor regionale.

România a cumpărat echipamente militare sofisticate de la SUA și are nevoie de protecția americană în caz de agresiune externă. În același timp, țara este profund integrată în structurile europene și sprijină Ucraina, oferind refugiu pentru peste un milion de civili și facilitând exportul cerealelor ucrainene.

Poziția României față de Ucraina și securitatea regională

România a demonstrat solidaritate față de Ucraina, oferind sprijin umanitar, militar și logistic. De exemplu, a transferat una dintre cele patru baterii Patriot pe care le deține și a antrenat piloți ucrainieni.

În plus, România a facilitat exportul a peste 50 de milioane de tone de cereale ucrainene prin porturile sale. Aceste acțiuni arată că România este un actor important în sprijinirea Ucrainei și în menținerea stabilității regionale.

Dificultățile alegerii unei poziții clare

România se confruntă cu o alegere dificilă între valorile democratice ale UE și relația strategică cu SUA, care pare să se îndrepte spre un model de „democrație suveranistă”, mai apropiat de abordările iliberale ale unor state precum Rusia.

Această nehotărâre ar putea explica de ce România nu a fost invitată la summit-ul de la Paris, deși a demonstrat în mod constant sprijinul său pentru Ucraina și securitatea europeană.

România se află într-o poziție complexă, încercând să mențină un echilibru între cele două tabere. Pe termen lung, această abordare ar putea afecta poziția sa pe scena internațională, deoarece politicile de balans nu întotdeauna aduc beneficii clare.

Este esențial ca România să își clarifice prioritățile și să joace un rol mai activ în negocierile de securitate europeană, pentru a-și proteja interesele și a contribui la stabilitatea regională.

Sursa: Deutsche Welle