Moartea tragică a unei fetițe de 7 ani, înjunghiată de o profesoară de la o școală primară din Daejeon, a scos în evidență deficiențele grave ale sistemului de gestionare a sănătății mintale și a protecției legale pentru educatorii din Coreea de Sud.

Incidentul a stârnit discuții aprinse despre necesitatea unor măsuri urgente pentru prevenirea unor astfel de tragedii în viitor.

Rapoartele indică faptul că profesoara suspectă prezentase simptome de depresie și comportament agresiv înainte de incident. Cu doar patru zile înainte de crimă, aceasta ar fi fost violentă față de un coleg, de cancelarie, iar cu o zi înainte, a avariat un computer al școlii, plângându-se de accesul lent la portalul biroului de educație.

În ciuda acestor semnale de alarmă, niciun mecanism sistematic nu a intervenit pentru a o îndepărta de elevi sau pentru a-i oferi sprijinul necesar.

Profesoara, care și-a luat un concediu medical de șase luni în decembrie anul trecut din cauza depresiei, a revenit la muncă după doar 20 de zile, fără o evaluare amănunțită a stării sale de sănătate.

Conform reglementărilor actuale, un profesor nu poate reveni la serviciu pur și simplu prin prezentarea unei adeverințe medicale, fără a fi nevoie de o analiză suplimentară. Această lacună legislativă a permis revenirea precipitată a suspectei, în ciuda semnelor evidente de instabilitate.

Școala a raportat incidentele Biroului de Educație din Daejeon, iar un inspector a vizitat instituția, recomandând „măsuri de separare”. Cu toate acestea, din cauza refuzului profesoarei și a lipsei de autoritate a școlii, niciun pas concret nu a fost întreprins. Tragedia s-a produs la scurt timp după aceea.

Paik Jong-woo, profesor de psihiatrie la Universitatea Kyung Hee, a criticat lipsa de acțiune din partea autorităților.

„Dacă ar fi fost implicat un psihiatru calificat și ar fi fost efectuată o evaluare adecvată a sănătății mintale, rezultatul ar fi putut fi diferit”.

A declarat el.

În schimb, ancheta a fost gestionată în întregime de experți în educație, fără implicarea specialiștilor în sănătate mintală.

Deși toate birourile de educație din Coreea de Sud au comitete dedicate pentru evaluarea capacității profesorilor cu probleme de sănătate, acestea funcționează în mare parte ineficient. De exemplu, comitetul din Daejeon nu a analizat niciun caz în ultimii doi ani, iar cel din Seul nu a efectuat nicio evaluare din 2021. Lipsa de cooperare din partea celor birouri și puterea limitată a reglementărilor locale fac ca astfel de comitete să fie adesea doar pe hârtie.

Datele arată că sănătatea mintală a educatorilor se înrăutățește constant.

În 2023, 9.468 de profesori și alți angajați ai școlilor elementare au primit tratament pentru depresie, o cifră care a crescut semnificativ față de 2018. Această tendință alarmantă subliniază necesitatea unei abordări naționale pentru gestionarea sănătății mintale a cadrelor didactice.

Paik a subliniat importanța unui sistem care să permită școlilor să solicite asistență de la specialiști în sănătate mintală.

„Aceasta nu este doar o problemă școlară, ci una care se poate agrava dacă nu intervenim. Școlilor le lipsește un mecanism eficient pentru a cere ajutor”.

A explicat el.

Cu toate acestea, experții avertizează împotriva atribuirii exclusive a incidentelor la depresie. „Depresia este o afecțiune care duce, de obicei, la auto-vătămare, nu la rănirea altora”, a precizat Paik. El a subliniat că „vina” depresiei ca motiv principal al crimelor riscă să stigmatizeze și mai mult persoanele care suferă de această afecțiune, descurajându-le să caute tratament.

Tragedia din Daejeon a stârnit un val de indignare în rândul publicului și al politicienilor. Atât Partidul Puterii Populare (PPP), de guvernământ, cât și Partidul Democrat din Coreea (DPK), de opoziție, au promis să elaboreze legi care să asigure siguranța copiilor în școli. Ministrul Educației, Lee Ju-ho, a anunțat că va investiga amănunțit cazul și va colabora cu parlamentarii pentru a găsi soluții eficiente.

În concluzie, moartea fetiței de 7 ani subliniază necesitatea urgentă de a reforma sistemul de gestionare a sănătății mintale a educatorilor și de a crea mecanisme de prevenire a incidentelor violente în școli.

Fără acțiuni concrete, astfel de tragedii riscă să se repete, punând în pericol viața și siguranța copiilor.