Un raport recent al Corpului de Control al Prim-ministrului a scos la iveală deficiențe majore în gestionarea și protejarea patrimoniului cultural al României, culminând cu furtul unor piese din tezaur dacic de la Muzeul Drents din Assen, Olanda.

Documentul, dezvăluit de stiripesurse.ro, arată că Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) nu a respectat reglementările legale privind securizarea obiectelor de patrimoniu și organizarea expozițiilor internaționale.

Constatările raportului au fost înaintate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) pentru investigații suplimentare.

Expoziția a fost organizată fără aprobările necesare

Una dintre principalele probleme semnalate este faptul că expoziția din Olanda a fost organizată fără respectarea regulamentului intern al MNIR.

Memorandumul de colaborare dintre MNIR și Muzeul Drents a fost încheiat fără a fi analizat și aprobat de Consiliul de Administrație, structură cu rol deliberativ. Această omisiune ridică serioase semne de întrebare cu privire la transparența și responsabilitatea conducerii muzeului în gestionarea patrimoniului național.

Obiecte de tezaur nereevaluate de peste un deceniu

Raportul scoate în evidență și o altă deficiență gravă: lipsa reevaluării la justa valoare a artefactelor împrumutate.

Conform normelor legale, muzeele trebuie să reevalueze obiectele de patrimoniu la fiecare zece ani. Cu toate acestea, Coiful de la Coțofenești nu a fost reevaluat timp de peste 14 ani, iar cele două brățări de aur provenite de la Sarmizegetusa Regia au rămas nereevaluate timp de 12 ani.

Această neglijență expune statul român la riscuri financiare și juridice în cazul unor daune sau furturi.

Lacune grave în securizarea obiectelor de patrimoniu

Raportul evidențiază o serie de greșeli grave în securizarea bunurilor de patrimoniu, atât la nivelul Ministerului Culturii, cât și la MNIR:

• Lipsa unor structuri și experți în securitate – Nu există specialiști desemnați pentru verificarea măsurilor de protecție oferite de partenerii externi în cazul expozițiilor internaționale.
• Lipsa unor cerințe stricte privind paza permanentă – Muzeul Drents a declarat că nu a asigurat pază cu personal specializat 24/24, iar MNIR nu a solicitat includerea acestei măsuri în contract.
• Absența unor echipe de securitate – Nu au fost desemnate echipe specializate pentru evaluarea măsurilor de protecție antiefracție și supraveghere în muzeele care au găzduit expoziția.

https://ro.scribd.com/document/824773998/SINTEZA-principalelor-constat%C4%83ri-ce-reies-din-verific%C4%83rile-efectuate-la-Ministerul-Culturii-%C8%99i-Muzeul-Na%C8%9Bional-de-Istorie-a-Romaniei#download&from_embed

Această neglijență este cu atât mai gravă cu cât alte expoziții similare din Madrid și Roma au beneficiat de măsuri stricte de siguranță, inclusiv pază permanentă asigurată de personal specializat, atât în interiorul, cât și în exteriorul muzeelor.

Furtul comorilor dacice: investigația este în desfășurare

În primele ore ale zilei de 25 ianuarie, hoții au reușit să pătrundă în Muzeul Drents, declanșând o explozie și fugind cu Coiful de la Coțofenești și două brățări de aur, toate împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României.

Furtul a provocat indignare în România, iar poliția olandeză a primit sute de ponturi referitoare la posibila locație a suspecților și a obiectelor furate, potrivit declarațiilor făcute marți seară la emisiunea Opsporing Verzocht.

Miercuri, autoritățile olandeze au arestat trei suspecți în Heerhugowaard și, într-o mișcare neobișnuită, au publicat numele și fotografiile a doi dintre aceștia în încercarea de a recupera artefactele. Cu toate acestea, suspecții au refuzat să colaboreze și să dezvăluie locul unde se află obiectele furate.

Detectivul de artă Arthur Brand, cunoscut pentru recuperarea mai multor opere de artă furate, estimează că există un risc de 50% ca hoții să fi topit deja comorile dacice, având în vedere că aurul acestora este aproape pur. Totuși, faptul că autoritățile i-au arestat rapid pe suspecți oferă speranța că obiectele nu au fost încă distruse.

Un semnal de alarmă pentru gestionarea patrimoniului național

Acest furt scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului românesc de protecție a patrimoniului național și necesitatea unor măsuri urgente pentru îmbunătățirea securității.

De asemenea, ridică întrebări serioase despre responsabilitatea MNIR și a autorităților din domeniul culturii în gestionarea și protejarea comorilor istorice ale României.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile încearcă să recupereze obiectele furate înainte de a fi pierdute definitiv.