Cam așa ar suna un titlul bombă, dar înainte să-l judecăm pe acest „unu” care s-a cocoțat cu bocanii pe cruce… haideți să vedem câți miniștri ai educației am avut în acești 35 de ani și să ne reamintim minunatele lor reforme educaționale. Vreți?

Din 26 decembrie 1989 până în 23 decembrie 2024, ce-și continuă mandatul și astăzi, chiar dacă s-a schimbat Guvernul, Guvernul e același. Conform wikipedia.ro, am avut nu mai puțin de 33 de miniști. Să rețineți numărul acesta, da, 33!

Marile reforme al educației pe scurt:

• Andrei Marga (1995): introduce capacități, manualele alternative, dou semestrele în loc de trimestre.
• Ecaterina Andronescu (2001): a inventat repartizarea computerizată și a extins învățământul obligatoriu.
• Alexandru Athanasiu: a revizuit curriculara și a informatizat titularizarea profesorilor.
• Cristian Adomniței: a eliminat testele naționale și a băgat tezele cu subiect unic.
• Daniel Funeriu (2011): o nouă lege a educației, cu evaluări periodice și masterat didactic pentru profesori.
• Remus Pricopie (2013): a stabilit ca primarii să intre în Consiliile de Administrație ale școlilor (da, politizarea educației, pe față).
• Sorin Cîmpeanu: a jonglat cu structura anului școlar.
• Ligia Deca: a proclamat 2024 „Anul Educației”, dar a făcut Olimpicii internaționali la Matematică să o aștepte o oră în plus, pe aeroport. Și pentru că doamna era foarte obosită atunci când a aterizat în România și-a trimis un secretar să-i anunțe pe olimpici că-i felicită, dar nu mai poate să vină din cauza epuizării.
• Daniel David e încă în vacanță așa că nu știm ce reforme va face și dânsul.

Ce s-a întâmplat după în sistemul de învățământ?

Elevii au fost forțați să se adepteze noilor schimbări din mers, ceea ce i-a bulversat.: de la capacitate, la teze naționale, apoi, am revenit iar la capacitate, repartizări pe calculator și exemple pot continua. Regulile s-au schimbat atât de des, încât nimeni nu le mai înțelege. Cât despre istoria României? Cu părere de rău, dar am retrogradat-o la statutul de notă de subsol.

Și ca să aveți un exemplu care, pentru care am spus că istoria României a ajuns doar o notă de subsol…Îmi aduc aminte cum, în liceu, domnul profesor de istorie ne-a spus ceva ce m-a marcat. Ne-a privit serios și pe un ton grav ne-a vorbit: „Trebuia să vă predau astăzi istoria țării (nu-mi mai aduc aminte, cred că era ceva legat de Anglia) pentru că așa cere program, dar suntem români și o să vă predau o altă lecție din istoria noastră. E important să ne cunosștem istoria!”
Apoi, s-a uitat spre ușă și a continuat: „Dacă acum intră cineva de la inspectorat și vede ce am scris pe tablă, am încurcat-o.”

Să revenim în prezent la „bocanci”

Și acum ne mai mirăm de ce se urcă „unu” cu bocancii pe cruce? Păi cum să nu se urce cu bocancii pe cruce? Când sistemul se urcă de 35 de ani cu bocancii pe educație, cultură…pe România? Și nimeni nu mai strigă…și nimeni nu mai „depunde” un buchet de flori acestei țări.

Hai să nu mai dăm vină doar pe „unul”. Nu, nu doar acel „unu” e de vină. Nu doar el s-a urcat cu bocancii pe un simbol. Vinovați suntem noi, toți. Cei care am acceptat reformă după reformă, lege după lege, fără să ne întrebăm: „Dar ce se va afle de viitorul țării? De copii? Ce facem pentru ei?” Cei care am tolerat un sistem politic care se folosește de educație ca de o monedă de schimb.

Incultura nu e o scuză și da, acel om trebuie să plătească, pentru gestul făcut, dar acestă incultură a fost provocată. Refuz să cred că cineva s-a născut prost!

Nici mie nu mi-a plăcut că s-a urcat cu bocancii pe Sfânta Cruce, dar să nu ignorăm adevărul: poate dacă ar fi fost mai educat, mai conștient de semnificația Sfintei Cruci, de faptul că acolo e un monument dedicat eroilor noștri, nici prin cap nu i-ar fi trecut să facă acest gest, însă e mai simplu să judecăm…e mai simplu să arătăm cu degetul…

Adevăratul bocanc pe România nu la pus „unu”. L-au pus 33 de miniștri, generații de politicieni, funcționari și „vizionari” care au făcut ce-au vrut din școală, din cultură și din țară.

Cea mai mare problemă a noastră este ignoranța!