Dacă vă plac filmele de acțiune și cu tentă militară ori poate sunteți curioși să vedeți ce înseamnă cu adevărat să trăiești în comunism, unde ordinele trebuie executate, nu comentate, atunci „Ploaia de oțel” e pentru voi.

Nu, nu vă speriați că nu o să stați prea mult acasă la Marele Lider, dar o să vă faceți o idee despre traiul din Coreea de Nord, despre educația de acolo și, de ce nu, despre armament și armată. Dar fiți pe pace că lungmetrajul nu se petrece doar în Coreea de Nord; poposim și în Sud, unde se va desfășura o mare parte din acțiune.

Ca idee, e un film ce se desfășoară pe două planuri: Coreea de Nord și Coreea de Sud. Iar contrastele prezentate ne dau de înțeles (fără să fie nevoie să cunoaștem istorie) că nordul este extrem de sărac.

Lungmetrajul, pentru că are în centru o lovitură de stat ce a avut loc în Nord (nu e chiar atât de simplu pe cât pare să fii unic conducător; rebelii pot apărea de nicăieri), are și câteva referiri istorice. Nu vă așteptați ca acestea să fie doar de partea celor din nord. Sudul este într-o continuă competiție cu Japonia, pe care o face indirect vinovată de divizarea statului Coreea, dar și de cei 36 de ani în care niponii le-au ocupat ilegal peninsula. Astfel, se aduc în discuție războaie precum cel coreeano-japonez, dar și cel coreean, iar acestea nu sunt singurele conflicte menționate. Kwak (unul dintre personajele principale) menționează și războaiele ce au loc în Europa, în același timp cu războiul coreean.

Scenaristul a abordat o temă serioasă și curajoasă, iar actorul Kwak Do-won a reușit să transmită frustrarea, furia și neputința pe care le-a simțit poporul coreean în acea perioadă. Pasionații culturii coreene cred că știu deja că între Coreea de Sud și Japonia a fost și va fi o luptă acerbă atât din punct de vedere economic, cât și tehnologic, dar și un război tacit. Iar câteva exemple sigur le-ați găsit și prin presa de la noi sau la mine pe blog despre cum Japonia a băgat bățul prin gard în 2024 și a încins spiritele.

O altă cortină ce a fost lăsată să cadă de către scenarist a fost: cam cât costă un război și ce înseamnă acest eveniment pentru marile puteri. Oamenii sunt doar niște cifre, în timp ce banii sunt esențiali. Niciodată o putere globală nu deconta sume fabuloase, ci doar o mică parte din banii necesari, restul vor fi acoperiți de guvernul statului care i-a cerut ajutorul. Cu alte cuvinte, deplângerea vieților omenești este un eveniment banal, în timp ce tot ce contează sunt banii. Destul de macabru scenaristul nostru, dar nu cred că cineva o putea scrie mai bine.

Un alt lucru surprinzător a fost să văd atât de mulți „spioni” (agenți de informații) de la diverse servicii din afara Coreei de Sud infiltrați în „țara dimineților liniștite”, cărora li se dă raportul.

Regizorul, Yang Woo-suk, care a fost și scenaristul acestui film, s-a întrecut pe sine însuși.

Poziția de președinte sau de dictator nu-și va conferi niciodată siguranța că vei fi imbatabil și că nimeni nu va putea vreodată să te dea jos. E de ajuns o decizie proastă, un eveniment imprevizibil să aibă loc sau chiar o mână de oameni să conspire împotriva ta. Puterea este un „instrument” tentant pentru oricine și nu cred că e cineva care să nu dorească s-o obțină.

În acest film aveți să vedeți că un cuvânt de bază e loialitatea, fie ea față de o persoană sau de un regim. Având în vedere că acțiunea se desfășoară pe două planuri, loialitatea se va observa mult mai bine la coreenii din Nord.

Un lungmetraj plin de: acțiune, suspans, istorie și momente de reflecție. Și cred că este unul dintre puținele ecranizări în care actorul Kyeong-yeong Lee nu este un băiat rău. Știu că de câte ori apare în vreo distribuție va juca rolul antagonistului; bine, îl ajută și fața, iar astfel îl prind aceste interpretări, însă de această dată… pentru că nu este „băiatul rău”, personajul lui este șters. Nu iese în evidență cu nimic, ba mai mult, i se dă peste nas. Trebuie să recunosc că m-am bucurat puțin.

Din distribuție au mai făcut parte: Jung Woo-sung, Kwak Do-won, Kim Kap-soo, Kim Eui-sung, Lee Geung-young, Jo Woo-jin, Kim Myung-gon.

Sinopsis: Eom Chul-woo (Jung Woo-sung) are misiunea de a-și elimina unul dintre superiori, însă un incident îl va trimite în Coreea de Sud, împreună cu Marele Lider a cărei viață este pusă în pericol.

Filmul are peste două ore și poate fi văzut pe Netflix. Atenție! Este un film poliglot. Spor!