Industria televiziunii sud-coreene traversează una dintre cele mai tensionate controverse culturale ale ultimilor ani, după ce drama istorică „Perfect Crown”, produsă de MBC, a fost acuzată de distorsionarea simbolurilor identitare și a istoriei coreene. În doar două zile, o petiție publică prin care se cere anularea completă a serialului a depășit jumătate din pragul necesar pentru a ajunge în atenția unei comisii parlamentare.

Valul de indignare a izbucnit după difuzarea episodului 11, considerat de numeroși spectatori drept un moment de ruptură între ficțiunea artistică și sensibilitățile istorice ale publicului sud-coreean. Într-o industrie culturală care și-a construit influența globală inclusiv prin recuperarea și exportul identității naționale, reacția publicului a fost rapidă și extrem de vocală.

Petiția care pune presiune pe MBC

Pe 22 mai, pe platforma oficială de petiții a Adunării Naționale din Coreea de Sud, a fost publicată solicitarea prin care cetățenii cer suspendarea imediată a serialului „Perfect Crown”. Autorul petiției susține că producția conține „inexactități istorice evidente” și elemente culturale prezentate într-o manieră care ar sugera influențe externe incompatibile cu patrimoniul coreean.

Documentul reclamă mai multe aspecte considerate problematice:

• folosirea unor titluri regale considerate improprii contextului istoric coreean;
• reinterpretarea statutului de suveranitate națională;
• integrarea excesivă a unor simboluri culturale asociate altor spații asiatice;
• erori privind costumele și însemnele regale.

Petiționarul cere intervenția autorităților de reglementare media și eliminarea serialului de pe toate platformele VOD și OTT, atât din Coreea de Sud, cât și internațional. Mai mult, textul solicită sancțiuni permanente pentru companiile media care „afectează identitatea națională și suveranitatea culturală sub pretextul ficțiunii”.

Petiția rămâne deschisă până pe 21 iunie și are nevoie de 50.000 de semnături pentru a fi analizată oficial în Parlament. Până pe 23 mai, documentul acumulase deja peste 25.000 de susțineri, un ritm care reflectă amploarea nemulțumirii publice.

Scena care a declanșat controversa

Momentul critic al scandalului a venit într-o scenă de încoronare a personajului Marele Prinț Ian, interpretat de actorul Byeon Woo Seok. În timpul ceremoniei, oficialii rostesc termenul „Cheonse”, asociat istoric statelor vasale, în locul expresiei „Manse”, simbol al independenței și suveranității.

Pentru o parte a publicului sud-coreean, alegerea lexicală nu a fost percepută drept o simplă licență artistică, ci ca o diminuare simbolică a statutului istoric al Coreei.

Criticile au continuat și în zona reprezentării vizuale. Spectatorii au remarcat utilizarea unei coroane ceremoniale cu nouă mărgele — asociată tradițional conducătorilor aflați în raport de subordonare față de China imperială — în locul coroanei cu douăsprezece mărgele, rezervată monarhilor statelor considerate suverane.

În contextul relației istorice sensibile dintre Coreea și China, astfel de detalii au depășit rapid sfera esteticii cinematografice și au intrat în zona dezbaterii identitare.

Scuze publice din partea echipei și a actorilor

În fața reacțiilor tot mai intense, echipa de producție a transmis un mesaj oficial de scuze, recunoscând preocupările publicului privind acuratețea istorică și construcția universului ficțional al serialului.

Producătorii au anunțat că vor modifica anumite subtitrări și elemente audio pentru reluări și pentru versiunile distribuite pe platformele digitale. Ulterior, au confirmat și intenția de a elimina scenele contestate din edițiile viitoare.

Regizorul Park Joon Hwa, scenarista Yoo Ji Won și actorii principali IU și Byeon Woo Seok și-au prezentat, de asemenea, scuzele publice.

Semnalul crizei a devenit și mai evident după ce organizatorii unui magazin temporar dedicat serialului, deschis într-un centru comercial din Yeouido, au decis închiderea anticipată a evenimentului.

Când ficțiunea întâlnește memoria culturală

Scandalul „Perfect Crown” scoate la suprafață o tensiune tot mai prezentă în industria divertismentului asiatic: granița fragilă dintre libertatea artistică și responsabilitatea reprezentării istorice.

Serialele istorice sud-coreene au devenit în ultimul deceniu produse culturale globale, iar fiecare detaliu — de la limbaj și costume până la simbolurile de stat — este analizat atent de un public tot mai sensibil la temele identitare. În acest context, controversa depășește cazul unui singur serial și devine un simptom al modului în care cultura pop contemporană negociază memoria istorică într-o epocă a audiențelor globale și a reacțiilor instantanee.