Personaje principale:

• Marcel „Phoenixul” Ciolacu – Pe atunci președintele PSD, fost candidat, detectiv amator în propriul partid. Convins că nu a pierdut alegerile, ci a fost victima unei conspirații electorale.
• Constantin „Batonel” Toma – Primarul Buzăului, coleg de partid cu Marcel. Om sincer și direct, dar ușor bulversat de situație.
• Cei 3.000 de buzoieni „Fantomele Votului” – Eroii nevăzuți ai poveștii, ce au votat cu „oponentul” fără să ceară voie de la centru.

Scena 1: La Buzău, în miez de noapte

Un cămin cultural transformat în centru de comandă, un portret al lui Ciolacu cu o pată suspectă pe marginea feței, și Batonel bătând tacticos pe telefon.

BATONEL (răspunde, derutat): Alo? Nu, nu mai vreau asigurare… Ce tot vreți de la mine?

VOCEA MISTERIOASĂ: Batonel, să trăiești! Suntem noi, de la filiala Buzău. Mută 3.000 de voturi către Elena Lasconi și apoi trecem la George Simion! E ordine de sus!

BATONEL (încruntat): Cine dă ordinul? Phoenixul sau altcineva? Eu nu am primit niciun mesaj.

VOCEA MISTERIOASĂ: E clar, e de la centru! Hai, mută-i!

Toma începe să „mute voturi” la calculator, dar printre cifre și clicuri, confuzia se instalează:

BATONEL: Una lui Phoenixul, două la Elena, una lui Phoenixul… trei la George… Aoleu, parcă m-am încurcat. Să fie 3.000 pentru Elena, cum s-a zis.

La ora 18.00, pocnet, curentul cade, Batonel rămâne blocat cu mâna pe mouse.

BATONEL: Hopa! Cred că am dat cu virgulă…

Scena 2: Interviu la știri

Ziua următoare, primarul e întrebat:

JURNALIST: Domnule Batonel, de ce a anulat PSD alegerile prezidențiale?

BATONEL (râzând nervos): Ha, ha! Păi, eu nu am informația asta! Am mutat niște voturi, nu am anulat nimic. Probabil, cele 3.000 de Fantome ale Votului de la Buzău au decis singure să voteze cu oponentul. La ora 18.00 am aflat că totul s-a întrerupt. A fost una din greșelile de coordonare…

Silence în studio. Se aud doar muștele zburând.

Scena 3: Phoenixul comentează

La o cafenea, Ciolacu analizează situația:

PHOENIXUL CIOLACU (oftând filozofic): Uite ce înseamnă să ai colegi sinceri. Batonel… un om de treabă, dar a intrat într-o mică capcană. Nu am auzit că PSD ar fi anulat alegerile. Prim-ministrul nu poate face asta. S-au cerut renumărări, decizii, dar nu eu, PSD, am anulat.

(Se oprește, grav)
Ne costă, domnule. Ne costă relația externă, dobânzile, liniștea socială. Ce e de făcut? Să spunem adevărul. Dar nu eu, că habar n-am. Doar am pierdut niște alegeri pe care poate nu le-am pierdut.

BATONEL (strigând din Palatul Comunal): Atunci de ce mi-ai zis să mut voturile, mă?!

PHOENIXUL CIOLACU (zâmbind la cameră): Probabil ați visat. Prea multă sorcovă electorală…

Epilog

Cele 3.000 de Fantome ale Votului sunt sărbătoriți ca niște eroi locali. Lângă Prefectură, o statuie le amintește: „Celor care au votat cu cine nu trebuie, la fix”.

Phoenixul, în drum spre noi alegeri, afișează acum pe mașină bannerul: „Nu știu dacă am pierdut, dar am plătit dobânzile!”

Morala pamfletului: Când nu știi ce să spui, spune că n-ai informația. Când ai mutat voturi, spune că n-ai știut. Când pierzi, dă vina pe colegi și pe deciziile „mai sus”. Simplu, românește și hilar!

ACEST ARTICOL ESTE UN PAMFLET ȘI TREBUIE TRATAT CA ATARE!

Sursa foto: Gândul

Sursa de inspirație: