Anunțul potrivit căruia Netflix lucrează la o adaptare live-action a webtoon-ului sud-coreean Get Schooled a reaprins rapid o controversă mai veche, dar departe de a fi uitată. Dincolo de premisele sale violente, producția este criticată tot mai intens pentru modul în care ar putea consolida stereotipuri negative despre feminism, într-un context cultural deja tensionat.

Get Schooled a fost încă de la debut un titlu polarizant. Povestea sa promovează ideea unei „educații corective” bazate pe violență, prezentată ca soluție extremă pentru abuzurile din sistemul școlar. Însă unul dintre cele mai criticate arcuri narative depășește simpla glorificare a forței: o profesoară care se autodefinește drept feministă este portretizată ca fiind abuzivă, ipocrită și lipsită de moralitate, fiind „disciplinată” în final prin violență de protagonistul masculin.

Deși creatorii webtoon-ului au susținut că personajul reprezintă o formă de extremism și nu feminismul în ansamblu, criticii au remarcat că narațiunea leagă constant comportamentul negativ al acesteia de identitatea sa feministă. Astfel, nu doar individul este condamnat, ci ideologia este implicit asociată cu abuzul de putere.

Odată cu perspectiva unei adaptări Netflix, îngrijorările s-au amplificat considerabil. Spre deosebire de webtoon, consumat preponderent într-un spațiu de nișă, o dramă live-action distribuită global are un impact cultural mult mai larg. Mulți se tem că publicul internațional ar putea percepe această reprezentare drept o definiție a feminismului, nu ca o caricatură extremă.

Internauții sud-coreeni au atras atenția asupra faptului că feminismul este o mișcare complexă și diversă, axată în principal pe egalitatea de gen și drepturile omului, nu pe radicalism sau abuz. În lipsa unei contextualizări clare, există riscul ca serialul să consolideze percepții greșite și să alimenteze ostilitatea față de femeile care se identifică drept feministe.

Reacțiile din mediul online au fost puternice și, în unele cazuri, extrem de critice. Unii comentatori au ironizat decizia Netflix, alții au criticat actorii care au acceptat să participe la proiect, considerând că acesta validează o retorică misogină prezentă deja în anumite comunități online. Pentru o parte a publicului, controversa nu face decât să expună tensiunile sociale profunde din Coreea de Sud legate de gen, putere și identitate.

Discuția a readus în prim-plan și problema responsabilității în adaptările mainstream. Criticii susțin că o producție de anvergura unei drame Netflix are obligația de a oferi mai multă nuanță decât materialul-sursă, mai ales atunci când abordează subiecte sensibile. În acest caz, miza nu este doar fidelitatea față de webtoon, ci și impactul social al mesajului transmis.

Până în prezent, Netflix nu a oferit detalii clare despre direcția creativă a serialului sau despre eventualele modificări față de povestea originală. Această lipsă de transparență nu face decât să intensifice atenția publică. Pe măsură ce interesul crește, crește și presiunea asupra producătorilor de a demonstra că adaptarea nu va perpetua stereotipuri dăunătoare.