În România anului 2026, unii „jurnaliști” au descoperit vinovatul perfect pentru haosul din sănătate: pacientul. Mai exact, pacientul fără CASS. Săracul, bolnavul, omul rămas fără loc de muncă sau fără venit stabil.

Mesajul transmis public este simplu și brutal:

„N-ai plătit? Nu meriți.”

Nu doar că e fals. Este periculos!

Adevărul ignorat intenționat: urgențele NU se plătesc

Să o spunem clar, pentru că unii se fac că nu știu:

Asistența medicală de urgență este gratuită în România, indiferent dacă ești asigurat sau nu. Nu e o opinie. E lege.

Conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și reglementărilor UPU:

• urgențele medicale se tratează imediat
• NU se condiționează de CASS
• NU se refuză pacientul

Dacă cineva este lăsat să moară pentru că „nu e asigurat”, nu e „lecție de responsabilitate”.
Este infracțiune.

Constituția României, articol ignorat de „jurnaliștii moraliști”

Articolul 34 – Dreptul la ocrotirea sănătății spune clar:

Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea sănătății publice.

Nu scrie nicăieri:

• „doar pentru plătitori”
• „doar pentru angajați”
• „doar pentru cei cuminți fiscal”

Dreptul la viață NU este un abonament.

Comparația cu mecanicul auto – manipulare ieftină

Când compari medicul cu mecanicul auto, spui implicit asta:

sănătatea e un serviciu comercial, iar viața se negociază

Fals.

Spitalul public NU e SRL. Medicul NU e prestator la liber. Sănătatea NU e talcioc. Această comparație nu e naivă. Este deliberat degradantă.

Minciuna preferată: „neasigurații trăiesc pe banii fraierilor”

Realitatea pe care nimeni nu vrea s-o spună:

Printre neasigurați sunt:

• oameni concediați
• bolnavi cronici
• persoane cu dizabilități
• oameni din mediul rural
• oameni care AU muncit ani de zile
• oameni care nu-și permit 2.400 lei/an
• oameni care „datorită reformelor” lui Bolojan au pierdut statutul de co-asigurați.

A-i reduce la „leneși” e ură socială, nu analiză economică.

Întrebarea pe care nimeni n-o pune: unde sunt banii plătitorilor CASS?

Hai să vorbim sincer.

Plătitorii CASS:

• își cumpără medicamentele
• își cumpără materialele sanitare
• așteaptă la UPU
• stau pe liste de așteptare
• sunt tratați adesea fără empatie

Atunci ce anume cumpără CASS-ul?

Nu siguranță. Nu tratament complet. Nu respect.

CASS-ul e o taxă obligatorie într-un sistem prost administrat, nu un privilegiu.

Vinovații reali nu sunt pacienții

Sistemul medical e în colaps din cauza:

• managementului politic
• conducerilor numite pe criterii de partid
• achizițiilor umflate
• lipsei de control
• exodului medicilor

Dar e mai ușor să arăți cu degetul spre bolnav decât spre minister.

Când „jurnalistul” face propagandă, nu informare

Un articol care:

• ignoră legea
• ignoră Constituția
• stigmatizează bolnavii
• mută vina de la stat la cetățean

nu este jurnalism. Este propagandă cu ton moral.

Și ca să terminăm tot într-o notă de adevăr…

Da, contribuția la sistem este importantă. Da, munca la negru afectează sănătatea publică.

Dar:

• nu condiționezi viața de o taxă
• nu umilești pacienții
• nu minți oamenii în numele „responsabilității”

Sănătatea nu e pomană. Urgența nu e negociabilă. Iar empatia nu se plătește cu CASS.

Fraților, plătiți CASS-ul. Dar nu mai mințiți Buzăul!

Sursa foto: Ziarul Lumina.

Las și un ss cu articolul care m-a făcut să scriu aceste rânduri: