În fiecare decembrie, Seulul se transformă într-un spectacol de lumini, vitrine tematice și ediții limitate ce sărbătoresc Crăciunul. Departe de a mai fi doar o sărbătoare religioasă discretă, Crăciunul în Coreea de Sud a devenit, de-a lungul ultimului secol, un ritual urban al întâlnirilor, al cadourilor și al micilor bucurii de sezon, trăite mai ales alături de familie și prieteni.

Această metamorfoză culturală are rădăcini istorice. Creștinismul a ajuns în Coreea în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, iar în 1945, imediat după eliberarea de sub ocupația japoneză, Crăciunul a fost declarat sărbătoare națională sub administrația militară americană. Din acel moment, sărbătoarea a început să se secularizeze, să se deschidă către influențe externe și să capete un caracter festiv tot mai pronunțat.

Astăzi, Crăciunul coreean este o combinație rafinată de tradiții locale și inspirații occidentale. Iar poate cel mai vizibil exemplu al acestui dialog cultural se regăsește în gastronomie.

Pe măsură ce temperaturile scad și orașul se îmbracă în decorațiuni strălucitoare, gândul multor coreeni zboară către piețele de Crăciun din Europa — cu zăpadă, vin fiert și deserturi parfumate. Fără a părăsi peninsula, aceste imagini prind viață în cafenelele și brutăriile din Seul.

Stollen, gustul Germaniei sub zahăr pudră

Pâinea germanilor de Crăciun, bogată în fructe uscate, nuci și condimente, acoperită cu un strat generos de zahăr pudră, a devenit un simbol al iernii și în Coreea. Brutării celebre, precum Sungsimdang din Daejeon, lansează în fiecare an ediții limitate de stollen, așteptate cu nerăbdare de clienți.

Vin chaud, căldura Franței într-o cană

Vinul fiert, aromat cu citrice și condimente, și-a găsit un loc stabil în meniurile sezoniere ale cafenelelor coreene. De la rețete clasice la variante moderne, cu mai puțin zahăr sau fără alcool, vin chaud a devenit o băutură a confortului urban de iarnă.

Bûche de Noël, simbolul norocului

Prăjitura franceză în formă de buștean, cu pandișpan rulat și cremă fină, este prezentă în fiecare decembrie în hoteluri de lux și lanțuri internaționale precum Starbucks. Dincolo de estetică, bûche de Noël poartă o simbolistică veche: arderea ghinionului și întâmpinarea unui nou început.

Panettone, ambasadorul Italiei

Cu forma sa înaltă și miezul aerat, panettone a devenit extrem de popular în Coreea. Umplut cu stafide și coajă de portocală confiată, este ușor de găsit în marile magazine și reprezintă poate cea mai bine integrată prăjitură europeană de Crăciun pe piața coreeană.

Pandoro, eleganța discretă din Verona

Mai simplu ca gust, dar spectaculos ca formă, pandoro — „pâinea aurie” — se bucură de o popularitate constantă pe tot parcursul anului. La Cafe Onion, una dintre cele mai cunoscute cafenele din Seul, acest desert italian a devenit aproape iconic.

Privind această hartă dulce a Crăciunului coreean, nu poți să nu remarci deschiderea și curiozitatea cu care Coreea a îmbrățișat tradițiile europene, adaptându-le propriului ritm urban. Și totuși, în acest peisaj cosmopolit, rămâne o absență tăcută. Deși mesele coreene de Crăciun s-au îmbogățit cu arome din Germania, Franța sau Italia, niciun preparat românesc nu pare să fi stârnit interesul suficient pentru a fi adoptat, reinterpretat sau oferit cadou.

Poate că este doar o chestiune de timp. Sau poate că unele tradiții, oricât de bogate și de sincere, rămân încă necunoscute în marile circuite ale globalizării. Iar această absență, discretă dar apăsătoare, amintește că nu toate culturile ajung la masa comună în același moment — chiar și într-o lume care, în decembrie, pare mai unită ca oricând.