Într-o Coree de Sud aflată încă sub amprenta frământărilor politice din ultimii ani, procesul lui Kim Keon Hee, soția fostului președinte Yoon Suk Yeol, se conturează nu doar ca un episod juridic răsunător, ci și ca o oglindă a unei epoci în care puterea, imaginea și moralitatea se împletesc într-o narațiune aproape cinematografică.

Miercuri, procurorii au cerut pentru Kim o pedeapsă de 15 ani de închisoare și o amendă de 2 miliarde de woni, invocând un ansamblu de acuzații care traversează politica, finanțele și culisele religioase, conform The Korea Times.

Cererea de condamnare survine la trei luni după punerea sa sub acuzare și marchează simbolic un an de la momentul în care fostul președinte Yoon declara legea marțială — un context tensionat ce continuă să reverbereze în societatea coreeană.

O primă doamnă între luminile rampei și umbrele suspiciunilor

Kim Keon Hee, figură constant prezentă în spațiul public coreean, rămâne și acum în centrul atenției. Într-un comunicat sobru, dar încărcat de dramatism, ea a recunoscut fragilitatea propriei poziții:

„Mă simt nedreptățită, dar cred că este adevărat că am greșit… Îmi cer sincer scuze pentru că am cauzat o mare îngrijorare publicului.”

Echipa de procurori speciali, înființată în iulie special pentru acest caz, investighează 16 capete de acuzare. Reținerea lui Kim, survenită la scurt timp după deschiderea anchetei, a accentuat dramatismul situației și a consolidat percepția publicului asupra gravității faptelor imputate.

Acuzațiile care au aprins imaginația publicului

Cea mai grea dintre acuzații privește implicarea lui Kim în manipularea prețului acțiunilor Deutsch Motors, într-o schemă ce s-a desfășurat între 2009 și 2012 și care, potrivit instanțelor, a implicat 157 de conturi și 91 de identități diferite. Deși Curtea Supremă a confirmat condamnările celorlalți implicați, rolul personal al lui Kim rămâne contestat de apărare.

În plus, procurorii susțin că între 2021 și 2022, Kim ar fi conspirat împreună cu fostul președinte Yoon pentru a beneficia gratuit de 58 de sondaje de opinie — un avantaj în valoare de 270 de milioane de woni.

Și, poate cel mai controversat element, acuzațiile potrivit cărora Kim ar fi primit cadouri de lux — genți de designer, bijuterii cu diamante — din partea Bisericii Unificării, prin intermediul unui broker cu influență politică. Kim recunoaște doar primirea a două genți, negând orice înțelegere ocultă.

La ultima audiere, fostul președinte al Tribunalului Districtual Central, Min Jung-ki, în prezent procuror special, a apărut pentru prima dată în fața instanței, întărind greutatea instituțională a cazului. Procurorii au denunțat atitudinea lui Kim ca fiind „deasupra legii”, acuzând-o că a subminat încrederea în sistemul judiciar.

O dramă juridică cu accente de tragedie greacă

Indiferent de verdict, acest proces va rămâne în memoria colectivă nu doar ca o înfruntare juridică, ci ca un moment cultural. Este povestea unei primă doamne aflate la intersecția dintre artă, imagine publică și politicile dure ale unei națiuni moderne.

Kim Keon Hee, doctoră în artă și curator, devenită personaj politic fără voie — sau poate nu — se vede astăzi prinsă într-un scenariu în care estetica puterii se ciocnește frontal cu rigorile legii.

Verdictul se apropie

Prima instanță ar putea decide soarta lui Kim pe 28 ianuarie. Până atunci, publicul coreean asistă la un spectacol cu mize istorice, în care fiecare declarație, fiecare gest și fiecare document prezentat devin parte dintr-un mozaic ce depășește cu mult limitele unui dosar penal.

Este o poveste despre responsabilitate, despre fragilitatea pozițiilor de putere și despre felul în care societățile moderne reevaluează rolul simbolic al celor care le conduc — sau, uneori, îi însoțesc pe cei care conduc.

Sursa foto: The Korea Times.