La Capul Doloșman, la doar 7 kilometri de localitatea dobrogeană Jurilovca, se află una dintre cele mai impresionante relicve ale antichității românești: cetatea Argamum. Așezarea a fost întemeiată între anii 670–660 î.Hr. de coloniști greci veniți din Milet – una dintre cele mai influente cetăți ale Asiei Mici. Ei au fondat aici orașul Orgame, cunoscut mai târziu sub numele de Argamum, denumire atribuită în urma cuceririi romane din anul 100 d.Hr.
O așezare la fel de veche ca Histria
Mult timp, Histria a fost considerată cea mai veche așezare grecească de pe teritoriul României. Totuși, cercetările arheologice au demonstrat că Argamum și Histria au fost contemporane, fiind strâns legate prin rutele de navigație ale epocii. O dovadă esențială a vechimii Orgamei o reprezintă descoperirea, în zona Histriei, a unei pietre de hotar care indica granițele teritoriului cetății.
Tot în această zonă a fost identificat și un tumul cu heroon – un mormânt antic de incinerare pe rug, prevăzut cu altar și decorații dedicate eroilor sau conducătorilor. Acest monument funerar, datat în aceeași perioadă cu întemeierea cetății (670–660 î.Hr.), este considerat de specialiști „mormântul întemeietorului”, un spațiu sacru unde s-au adus ofrande timp de secole.
Importanța strategică a cetății
Deși Argamum și fortificația de pe Insula Bisericuța dominau intrarea în golful Argamon al Mării Negre și orașul a cunoscut perioade de prosperitate, acesta nu a atins relevanța politică, comercială, culturală sau religioasă a Histriei. Cu toate acestea, poziția sa strategică a făcut din Argamum un punct de interes în mai multe epoci: greacă, romană și bizantină.
Structura arhitecturală a cetății a fost complexă încă de la început. În secolul al IV-lea d.Hr., în timpul împăratului Dioclețian, fortificațiile au fost refăcute, odată cu reorganizarea frontierei dunărene a Imperiului Roman. Astfel, Argamum a fost integrată în sistemul defensiv al limesului nordic.
Prima așezare de pe teritoriul României menționată într-o sursă antică
Prestigiul istoric al cetății este consolidat de faptul că reprezintă cea mai veche așezare de pe teritoriul actual al României menționată într-un izvor antic. Geograful Hecateu din Milet o enumeră în lucrarea „Periégesis”, încă din secolul al VI-lea î.Hr., confirmând astfel existența și importanța ei pentru lumea greacă arhaică.
Argamum – un patrimoniu arheologic insuficient explorat
Primele cercetări arheologice la Argamum au fost realizate în 1916 de reputatul istoric și arheolog Vasile Pârvan. Deși cetatea se întinde pe aproximativ 100 de hectare, investigațiile arheologice au rămas limitate.
În prezent, vizitatorii pot admira ruine spectaculoase și elemente arhitecturale de mare importanță: poarta cetății, fragmente din zidul de apărare, câteva străzi antice, basilici paleocreștine și valuri de pământ care conturează vechile linii de fortificație.

Lasă un comentariu