Biserica Mănăstirii din Sighișoara este unul dintre cele mai valoroase monumente gotice din Transilvania și un simbol al identității sașilor care au ridicat și au locuit cetatea timp de secole.

De la originea ei monastică și până la viralizarea modernă „cauzată” de faimosul „OZN”, acest lăcaș de cult adună povești uimitoare, fresce rare, descoperiri neașteptate și detalii arhitecturale impresionante.

Origini dominicane și trecerea de la catolicism la Reforma luterană

Prima mențiune clară a bisericii apare într-o scrisoare de indulgență din 20 martie 1298, unde edificiul este numit Biserica fraților dominicani din Schespurch (Sighișoara), închinată Sfintei Fecioare Maria.

Ordinul dominican s-a stabilit la Sighișoara după marea invazie mongolă din 1241, perioadă în care întreaga Transilvanie trecea prin reorganizări majore.

La început, populația era preponderent catolică, dominată de coloniști germani. După mijlocul secolului al XVI-lea, odată cu Reforma inițiată de Martin Luther, întreaga comunitate a trecut la credința evanghelică-luterană, aceeași pe care o păstrează și astăzi Biserica Mănăstirii.

În trecut, alături de biserică se afla și o mănăstire dominicană, unde trăiau atât călugări, cât și călugărițe. Aceasta a fost desființată odată cu Reforma și ulterior demolată. Tot ce se mai păstrează astăzi din mănăstire este holul ce făcea legătura dintre biserică și așezarea monahală.

Biserica breslelor – fresce simbolice pentru fiecare meșteșug

Unic în Transilvania este faptul că fiecare breaslă săsească avea locul ei rezervat în biserică. Deasupra acestor locuri erau pictate fresce simbolice, reprezentând specificul fiecărei bresle:

• fierarii
• croitorii
• tăbăcarii
• cojocarii
• aurarii
• pielarii
• olarii
• măcelarii
• dogarii și multe altele

Aceste fresca medievale, încă vizibile, sunt o mărturie rară despre organizarea socială și puterea economică a breslelor dintr-un oraș medieval săsesc.

A doua cea mai mare și mai veche orgă din România

Biserica Mănăstirii găzduiește una dintre cele mai impresionante orgi istorice ale țării. Instrumentul actual, datând din 1680 este considerat:

• a doua cea mai mare orgă din România,
• a doua cea mai veche orgă funcțională din țară.

Recitalurile de orgă de aici sunt renumite, iar acustica sălii este excepțională.

Cina cea de Taină reinterpretată: primarul și consilierii la „loc de cinste”

Un detaliu pitoresc, adesea povestit de ghizi, este pictura de pe altar. Fresca, ce trebuia să reprezinte Cina cea de Taină, a fost realizată într-o perioadă în care comanditarul putea dicta compoziția artistică.

Rezultatul?

• Chipul lui Iisus a fost înlocuit cu chipul primarului vremii,
• Iar apostolii au fost înlocuiți cu membrii consiliului local.

O dovadă a orgoliilor (și finanțelor) timpului, dar și o curiozitate care stârnește zâmbete vizitatorilor.

Incendii, restaurări și descoperiri sub altar

De-a lungul secolelor, Biserica Mănăstirii a suferit avarii, inclusiv un incendiu puternic. Cu toate acestea:

• arhitectura gotică a fost în mare parte conservată,
• frescele medievale au fost păstrate,
• iar sub altar au fost găsite veșminte preoțești îngropate, o descoperire arheologică importantă.

Covoarele persane – obiecte decorative valoroase, păstrate cu grijă

Unul dintre elementele neobișnuite din interiorul Bisericii Mănăstirii este prezența covoarelor persane expuse pe pereți. Acestea nu au un rol religios și nu sunt covoare de rugăciune, ci sunt folosite exclusiv ca piese decorative.

Astfel de textile orientale au pătruns în Transilvania prin rutele comerciale de secole și au fost considerate mult timp bunuri prețioase, apreciate pentru calitatea lor și pentru rafinamentul decorativ. De aceea, în comunitățile săsești, ele au ajuns uneori să fie expuse în casele înstărite și chiar în unele lăcașuri de cult, ca element distinctiv.

Ghidul atenționează vizitatorii că:

• nu au voie să le atingă,
• covoarele sunt sensibile și pot fi afectate de contact,
• sunt păstrate doar pentru frumusețea și valoarea lor artistică.

Covoarele persane oferă un detaliu vizual exotic în decorul gotic al bisericii, contribuind la atmosfera aparte a interiorului.

Faimoasa „biserică cu OZN” – legenda născută accidental

Biserica Mănăstirii a devenit virală în România după ce prezentatorul Dan Negru a postat o fotografie cu o frescă medievală, interpretând scutul pictat acolo ca posibil OZN.

Imaginea s-a răspândit rapid, iar turiștii au început să vină special pentru a vedea OZN-ul:

„Unde este OZN-ul?”

Era întrebarea ce le stătea pe buze de cum deschideau ușa bisericii.

Ghidul ne-a explicat clar de unde a venit această confuzie. Sub fresca cu scut este scris în germană:

„Der Herr wird Israel schützen” – „Domnul îl va apăra pe Israel”.

Scutul este extrem de detaliat, iar cine nu vorbește limba sau nu acordă atenție poate interpreta greșit desenul. În realitate, nu e niciun extraterestru, ci un simbol religios medieval perfect normal.

De ce merită să vizitezi Biserica Mănăstirii din Sighișoara?

Dacă ajungi în Cetatea Medievală, Biserica Mănăstirii este un obiectiv esențial. Aici poți vedea:

• arhitectură gotică autentică,
• frescele rare ale breslelor,
• orga istorică impresionantă,
• elemente neobișnuite precum „Cina cea de Taină” reinterpretată,
• descoperiri arheologice,
• și, desigur, celebra frescă cu „OZN-ul”.

Este o mărturie impresionantă a istoriei sașilor din Transilvania, un loc cu povești, simboluri și detalii arhitecturale care merită descoperite în timpul unei vizite în cetate.