Se spune adesea că „dor” este un cuvânt intraductibil, un simbol al sensibilității românești, capabil să exprime lipsa unei persoane, a unui loc sau a unui moment trăit. Totuși, explorând alte limbi și culturi, am descoperit în coreeană un termen apropiat ca semnificație: 그리움 (gurium), care exprimă sentimentul de absență și dorința de a reîntâlni persoana care-ți lipsește. Poate că nu poartă exact aceeași încărcătură emoțională ca „dorul” românesc, dar această asemănare lingvistică ne arată că, dincolo de distanțele geografice, există punți subtile între popoare.

România și Coreea împărtășesc nu doar sensibilități culturale, ci și tradiții, obiceiuri și chiar experiențe istorice care le apropie.

Diplomația Afecțiunii – Cum „Jeong” și pragmatismul se întâlnesc?

„De-a lungul mandatului meu ca Ambasador al Republicii Coreea în România, am făcut tot posibilul să integrez în activitatea mea legătura specială și afecțiunea pe care le-am cultivat față de România în ultimii trei ani și jumătate.

Am scris (ca o mărturie a timpului) acest angajament pe spatele cărții mele de vizită: «Reprezint Republica Coreea în România și sprijin România în Republica Coreea.»

Pentru că Republica Coreea și România nu sunt doar parteneri strategici, ci împărtășesc aceleași valori: democrație, libertate, securitate și prosperitate pentru toți. –, cele două funcții ale mele nu se suprapun niciodată în mod negativ, ci se consolidează reciproc.

Astfel, pe durata mandatului, m-am concentrat pe menținerea unui parteneriat pragmatic și orientat către rezultate, care să aducă beneficii reale ambelor națiuni.”

Exemple concrete

„Un exemplu ar fi derularea unui proiect de investiții de referință, similar cu cel al companiei Daewoo, care în anii ’90 a realizat investiții majore la Craiova și Mangalia. Atunci când o companie de mare anvergură dezvoltă un proiect de tip greenfield, numeroase IMM-uri se alătură ca parte a lanțului de aprovizionare, sporind capacitatea industrială a României prin crearea de locuri de muncă și transfer de tehnologie.

Sunt cu adevărat încântat să văd deja rezultate concrete. De exemplu, Hanwha Aerospace, cea mai importantă companie de apărare din Coreea, va deschide în județul Dâmbovița o fabrică pentru obuziere autopropulsate K9. Proiectul are potențialul de a crea până la 2.000 de locuri de muncă și de a sprijini dezvoltarea economică a României prin integrarea firmelor românești în lanțul global de aprovizionare al companiei.

În domeniul energiei, Korea Hydro & Nuclear Power Corporation (KHNP) implementează două proiecte majore la Cernavodă: retehnologizarea Unității 1 și construcția instalației de extracție a tritiului. Împreună cu parteneri români și internaționali, Coreea contribuie la consolidarea securității energetice a României și la dezvoltarea economică regională. De asemenea, Coreea colaborează cu România și Statele Unite la proiectul SMR de la Doicești și este pregătită să joace un rol activ în viitoarea construcție a Unităților 3 și 4 de la Cernavodă.”

Sufletul din spatele Hallyu – Ce rămâne neînțeles despre Coreea?

„Coreea este singura națiune care, după cel de-al Doilea Război Mondial, a reușit să iasă din colonialism și să devină a zecea economie mondială, consolidând totodată o democrație deplină.

Această transformare dramatică a oferit material bogat pentru nenumărate filme și seriale. Nu este o exagerare să spunem că povestea de succes a Coreei este mai dramatică decât orice ficțiune scenarizată.

În opinia mea, autenticitatea și protecția culturii coreene împotriva comercializării excesive derivă din două aspecte fundamentale: forța poveștilor autentice și bogăția tradițiilor.

Narațiunile coreene explorează teme universale precum familia, relațiile umane și problemele sociale, ceea ce le permite să rezoneze cu un public divers. În același timp, cultura coreeană reușește să armonizeze tradiția cu modernitatea.

Un exemplu recent: filmul K-pop Demon Hunters, care îmbină motive tradiționale cu elemente ale culturii K-pop și a devenit un succes global.

În același spirit, sărbătoarea Zilei Naționale a Coreei, pe 3 octombrie la Teatrul Național din București, va include un concert în care cântece tradiționale coreene vor fi reinterpretate modern.

Cred că această fundație culturală mai profundă, aflată în spatele popularității globale a K-pop-ului și a dramelor coreene, este ceea ce merită cea mai mare recunoaștere.”

Firul invizibil – Reziliența, adevăratul punct comun

„Am descoperit multe elemente comune între popoarele noastre, precum sentimentul de dor sau spiritul din Miorița. Avem, de asemenea, un cântec național foarte asemănător cu Hora Unirii.

Totuși, ceea ce m-a impresionat cel mai mult poate fi rezumat într-un singur cuvânt: reziliența.

Ambele popoare au cunoscut suișuri și coborâșuri de-a lungul istoriei, s-au ridicat în fața numeroaselor provocări și au ales calea ireversibilă către democrație deplină și prosperitate economică.

Sunt, de asemenea, impresionat de felul în care societatea românească continuă să evolueze către o societate deschisă și transparentă, reușind totodată să își păstreze identitatea și tradițiile bogate.

De exemplu, recenta vizită oficială în România a președintelui Adunării Naționale a Coreei, Excelența Sa domnul Woo Won-shik, în iulie – prima vizită la nivel înalt între cele două noi administrații – a fost o dovadă clară a rezilienței democratice pe care ambele țări au demonstrat-o în ultimul an.

Astăzi, ne-am afirmat ca faruri de securitate și prosperitate – Coreea pe Flancul de Nord al Asiei de Nord-Est, iar România pe Flancul Estic al Europei. Împărtășim aceiași parteneri strategici și aceleași alianțe.

Ca parteneri strategici, nu numai că apărăm aceleași valori fundamentale, dar împărtășim și un mediu comun de securitate și interese de securitate reciproce. În acest sens, Coreea și România pot fi cei mai buni parteneri strategici care leagă Europa și Asia.”

Legătura care va dăinui – O scrisoare deschisă pentru viitor

„Una dintre prioritățile mele în cei trei ani și jumătate a fost promovarea diplomației de tip om-la-om. Oamenii joacă rolul esențial în aprofundarea relațiilor diplomatice bilaterale. Apropierea de tinerele generații este cea mai importantă, pentru că ele reprezintă viitorul construcției unei relații solide.

Pe parcursul mandatului meu, am făcut tot posibilul să mă întâlnesc frecvent cu studenții, să susțin prelegeri speciale și să port conversații directe cu ei. Consider că apropierea de tinerele generații este esențială, deoarece ele vor reprezenta viitorul fundament pe care se va construi o relație bilaterală solidă.

Un exemplu bun este programul Global Korea Scholarship (GKS), sponsorizat de Guvernul Republicii Coreea. În cadrul acestui program, studenții români merg anual în Coreea pentru a-și continua studiile de masterat sau doctorat și devin, la întoarcere, adevărați ambasadori ai legăturii noastre pe termen lung.

Sper ca, peste 10 ani, să vedem roadele acestor eforturi, prin noi generații de coreeni și români care lucrează împreună în diverse domenii, punând bazele următorilor 35 de ani de parteneriat bilateral.”

Prietenia adevărată – Esența relației

„Scopul central al mandatului meu de ambasador a fost să fac din Coreea și România cei mai de încredere și mai benefici parteneri politici și economici unul pentru celălalt și să creez cel mai bun cadru pentru ca popoarele noastre să își manifeste respect și afecțiune reciproc. Având acest lucru în vedere, în loc să aleg un simbol sau o metaforă, aș dori să folosesc o simplă frază pentru a descrie relația dintre Coreea și România:

«Pentru Coreea și România, nu este suficient să fim doar prieteni buni. Trebuie să devenim cei mai buni prieteni.»

Ca o notă de subsol: Fraza este redată exact în limba română așa cum a formulat-o Excelența Sa Ambasadorul Kap-soo Rim.

Viitorul cooperării noastre bilaterale se arată cu atât mai promițător, întrucât suntem parteneri strategici și cei mai buni prieteni unul pentru celălalt.

Dincolo de investiții, energie nucleară, cultură și parteneriate strategice, rămâne un adevăr simplu: relațiile dintre state nu se măsoară doar în cifre sau tratate, ci în legăturile dintre oameni. Poate tocmai de aceea, domnul ambasador Kap-soo Rim alege să-și încheie mandatul în România cu o frază care rezumă esența acestui parteneriat: „Pentru Coreea și România, nu este suficient să fim doar prieteni buni. Trebuie să devenim cei mai buni prieteni.”

O declarație care transformă diplomația dintr-un exercițiu de protocol într-o adevărată diplomație a afecțiunii.

Surse foto: arhivă personală, pagina de socializare a E.S. și internet