În inima Constanței, la doar câțiva pași de aglomerația urbană, se ascunde unul dintre cele mai valoroase monumente arheologice ale României: Mormântul Pictat Hypogeu. Descoperit întâmplător în 1988, în timpul unor lucrări de construcție pe strada Mircea, acest cavou unic în țară oferă o privire fascinantă asupra lumii spirituale, artistice și culturale a Tomisului din secolul al IV-lea.

Descoperirea întâmplătoare care a schimbat istoria

Arheologul Constantin Chera și istoricul Virgil Lungu au fost cei care au identificat cavoul în zona fostului cimitir al Tomisului, vechea cetate greco-romană. Mormântul datează din a doua jumătate a secolului al IV-lea și se presupune că a aparținut unei familii înstărite, într-o perioadă în care Dobrogea era o punte între Orient și Occident, între tradiții păgâne și credințe creștine timpurii.

O cameră funerară pictată

Ceea ce face acest monument cu adevărat excepțional este faptul că păstrează integral fresce murale originale, o raritate absolută pentru epoca romană târzie. Culorile vii, conservate incredibil de bine timp de peste 1.600 de ani, dau viață unor scene simbolice ce reflectă sincretismul religios specific Dobrogei:

• Festinul funerar – scena centrală, cu șapte personaje adunate la masă, evocă atât credințele păgâne despre viața de apoi, cât și primele interpretări ale Euharistiei creștine.
• Motivul paradisului – păuni, porumbei, potârnichi, iepuri și motive vegetale sugerează nemurirea, renașterea și promisiunea unei vieți veșnice.
• Simboluri duale – elemente preluate din tradițiile politeiste reinterpretate într-un limbaj creștin timpuriu.

Această combinație de simboluri transformă mormântul într-un document vizual unic despre credințele și mentalitățile unei lumi aflate în plină schimbare.

Descoperiri funerare

În interior, arheologii au găsit cinci schelete depuse în sicrie de lemn, resturi osoase din faze anterioare, dar și un copil înhumat într-o amforă spartă – o practică funerară rar întâlnită. Printre obiectele personale au fost identificate mărgele, brățări de bronz și o mică amforă datată la începutul secolului al V-lea, dovadă că mormântul a fost folosit timp de mai multe generații.

Conservare și acces-ul publicului

Ironia sorții face ca tocmai lucrările de construcție care au dus la descoperirea cavoului să îi fi oferit și protecția necesară. Partea afectată a fost zidită, iar restul picturilor a rămas aproape intact. Pentru a face accesibil acest patrimoniu, specialiștii Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” au realizat o replică fidelă, expusă la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Vizitatorii pot admira astfel frescele originale fără a pune în pericol fragilul monument.