În această lună, în ziua a douăzeci și două, pomenirea Sfântului Mucenic Agatonic și a celor împreună cu dânsul: Zotic, Zinon, Teoprepie, Achindin și Severian.

Mucenicul lui Hristos Agatonic a trăit în zilele împăratului Maximian (284-305), și era dintr-o familie bună și cunoscută, cea a Hypasienilor.

Un orecare comis, anume Evtolmie, a fost trimis în Nicomidia de împăratul, ca să omoare pe creștini. Și mergând cu o corabie, a sosit la limanul Carpin, și acolo aflând pe Sfântul Zotic cu ucenicii lui, care mărturiseau pe Hristos, i-a osândit la moarte prin cruce.

După aceea întorcându-se la Nicomidia, și aflând că cel ce era principe a crezut printr-un oarecare Agatonic, care întorcea pe păgâni de la închinarea la idoli, și-i aducea la Hristos, a trimis și i-a prins pe amândoi. Pe Sfântul Agatonic l-a bătut rău, iar pe principe l-a adus în Tracia unde se afla împăratul, ca să dea seamă la dânsul. Și ajungând la satul Patamo, a omorât pe Sfântul Zinon, pe Teoprepie și pe Achindin cu cumplite chinuri, căci nu puteau să mai umble din pricina rănilor.

După aceea apropiindu-se la Calcedon, a omorât cu sabia și pe Sfântul Severian care propovăduia cu îndrâzneală pe Hristos.

Iar la Bizant, stând înaintea lui, Agatonic cu cei ce erau împreună cu dânsul legați și cu prințul, și scoțându-l afară din cetate, l-a chinuit rău. Sosind la Silivria (Selimbria) la locul ce-l zis Amus, unde era Maximian, li s-au tăiat capetele lui Agatonic împreună și prințului și celorlalți creștini, câți adusese comitul din Nicomidia. Și așa au luat cununa muceniciei.

Tot în această zi, pomenirea Sfintei Mucenițe Antusa și a Sfințitului Mucenic Atanasie episcopul care a botezat-o pe dânsa, și pe Mucenicii Harisim și Neofit, slugile ei.

Sfântul Sfințitul Mucenic Atanasie, episcop al orașului Tars din Cilicia, care a botezat-o pe monahia Antusa, s-a săvârșit prin sabie sub împăratul Aurelian (270-275).

Iar această Muceniță Antusa a trăit în zilele împăratului Valerian din cetatea Seleucia, și era fiica lui Antonie și Mariei, care erau foarte bogați și slujeau idolilor. Deci crezând ea în taină și dorind să ia botezul lui Hristos, și să vadă pe episcopul Atanasie care propovăduia Cuvântul lui Dumnezeu în Tarsul Ciliciei, a convins pe maică-sa de i-a dat o pereche de catâri, zicând că se duce la doica ei; și luând cu sine doi fameni robi, pe Harisim și pe Neofit, s-a dus. În vremea când mergea ea pe cale s-a făcut o minune înfricoșătoare. Căci atunci episcopul Atanasie fiind ridicat de îngeri a stat de față înaintea ei și dacă l-a văzut și a aflat cine este, l-a rugat, căzându-i la picioare, ca să o săvârșească cu dumnezeiescul Botez. Dar nefiind apă, a făcut episcopul rugăciune, și îndată a ieșit de jos o fântână, și s-au arătat doi îngeri în chip de slujitori, dând două veșminte albe sfintei; deci se boteză ea și cele două slugi ce erau cu dânsa, și dându-și haina ei cea scumpă și grea de aur țesută episcopului, l-a rugat să o dea la săraci. Iar ea, îmbrăcându-se cu haina mai smerită și mai proastă, s-a dus la doica ei, care nu a primit-o, înfruntând-o pentru hainele cele proaste cu care era îmbrăcată și pentru credința în Hristos.

Deci întorcându-se la maica-sa și aflând-o mâhnită că fiica ei se botezase în Hristos, ieșind pe ascuns, s-a dus la episcopul Atanasie, și a luat cinul călugăresc și se îmbrăcă în haine de păr, și așa ridicând Crucea Domnului, s-a dus în pustie. Și locuind douăzeci și trei de ani cu fiarele, și luând hrană de la ele prin dumnezeiasca pronie, și suferind multe bântuieli de la demoni, și-a dat sufletul cu pace la Dumnezeu, pe piatră unde era obișnuită a dormi.

Iar pe episcopul Atanasie prinzându-l închinătorii la idoli, l-au dus la Valerian împăratul și dându-i strânsoare cu multe chinuri i s-a tăiat capul. Asemenea și ceilalți doi Sfinți fameni mai sus ziși, Harisim și Neofit, fiind oameni mai de cinste ai fercitei Antusei, și fiind botezați împreună cu dânsa de episcopul Atanasie, despărțindu-se stăpâna-să de ei și săvârșindu-se și episcopul ca mucenic, ei s-au dus la Valerian, și numindu-se că sunt creștini, au fost trimiși în fiare la ducele Apelian. Și mărturisind înaintea lui pe Hristos Dumnezeu adevarat, au fost chinuiți și apoi li s-au tăiat capetele.

Tot în această zi, pomenirea Sfinților Mucenici Irineu, Or și Oropsis.

Fericitul Irineu era diacon al Bisericii și propovaduia în priveliște pe Hristos că este Dumnezeu adevărat. Pentru care fiind prins de elini și dus la domnitor, îndată cu Or împreună și cu Oropsie, au fost aruncați în foc; și ploaie îndată pogorându-se au ieșit din foc nevătămați, apoi au fost dați la fiare și spânzurându-i de un lemn, i-au strujit cumplit; și din toate acestea rămânând nevătămați li s-au tăiat capetele cu sabia.

Tot în această zi, pomenirea și prăznuirea Preasfintei Săapânei noastre Nascatoarei de Dumnezeu la Pirso, din Elada.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.