Discuțiile privind un posibil acord de liber schimb între Coreea de Sud și Japonia capătă amploare, pe fondul politicilor comerciale tot mai protecționiste ale Statelor Unite.

Propunerea de a forma o coaliție economică între cele două state, asemănătoare Uniunii Europene, a stârnit interes la începutul acestui an, când ideea a fost prezentată de Chey Tae-won, președintele Camerei de Comerț și Industrie din Coreea și liderul Grupului SK.

Pentru coreenii conștienți de faptul că Japonia a folosit termenul „anexare” în tratatul semnat cu forța în 1910 pentru colonizarea Coreei, conceptul de „coaliție” poate părea inconfortabil. Totuși, ascensiunea protecționismului global sub administrația Donald Trump a intensificat eforturile Seulului pentru o integrare economică mai strânsă cu Tokyo, readucând în prim-plan ideea unui acord de liber schimb bilateral.

„În fața creșterii protecționismului global și a tarifelor reciproce impuse de SUA, Coreea și Japonia trebuie să extindă cooperarea economică și să colaboreze îndeaproape”.

A declarat Chey în luna mai, după întâlnirea cu prim-ministrul japonez Shigeru Ishiba la Tokyo.

Deși anul acesta se marchează 80 de ani de la eliberarea Coreei de sub dominația colonială japoneză, liderii de afaceri au pus un accent mai mare pe 60 de ani de la normalizarea relațiilor diplomatice dintre Seul și Tokyo, ca parte a eforturilor de consolidare a cooperării economice bilaterale.

Președintele Asociației Economice Coreea-Japonia, Kim Yoon, care conduce Grupul Samyang, a susținut formarea unui bloc economic pentru a contracara presiunile comerciale ale SUA și progresul tehnologic rapid al Chinei. „Liderii ambelor țări au convenit să urmărească participarea Coreei la Acordul de Parteneriat Transpacific cuprinzător și progresiv (CPTPP) înainte de a continua cu un Acord de Liber Schimb Coreea-Japonia”, a afirmat Kim la Conferința de Afaceri Coreea-Japonia de la Seul.

CPTPP, condus de Japonia, este un pact multinațional care funcționează ca un acord de liber schimb de înaltă calitate, reunind 12 state: Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Regatul Unit și Vietnam.

Kim Gyu-pan, cercetător senior la Institutul Coreean pentru Politică Economică Internațională (KIEP), a subliniat că, deși Japonia nu se opune unui acord bilateral sau aderării Coreei la CPTPP, beneficiile pentru Seul ar fi mai mari în cadrul CPTPP.

„Analiza KIEP din 2003 a arătat că un acord de liber schimb bilateral ar afecta negativ Coreea, deși Japonia ar câștiga. Creșterea economică a Coreei în ultimele două decenii a permis beneficii și de pe urma unui acord bilateral, însă CPTPP generează efecte economice mai mari și este o soluție mai eficientă împotriva protecționismului american.”

Obstacolele în calea uniunii economice

Scepticismul privind fezabilitatea pe termen scurt a unui acord Coreea-Japonia rămâne ridicat.

„Ambele partide implicate sunt prea ocupate să răspundă politicilor imprevizibile ale lui Trump, lipsindu-le resursele pentru alte strategii”.

A declarat Yukiko Fukagawa, profesor la Universitatea Waseda.

Fukagawa a evidențiat, de asemenea, instabilitatea politică din Japonia și diviziunile din societatea coreeană ca obstacole în calea unei cooperări economice stabile. În plus, deschiderea sectorului agricol rămâne un punct sensibil pentru aderarea Coreei la CPTPP, în timp ce preocupările privind siguranța fructelor de mare japoneze după Fukushima continuă să fie invocate de grupurile civice coreene.

„China și Taiwanul sunt acum în prima linie a negocierilor, iar Coreea a venit târziu. Împingerea Seulului înainte poate complica relațiile delicate din Asia de Nord-Est și va dura timp”.

A adăugat Fukagawa.

Nam Ki-jeong, profesor la Universitatea Națională din Seul, a subliniat că negocierile sunt adesea blocate din cauza disputelor istorice nerezolvate dintre cele două state.

Coreea mizează pe o abordare orientată spre viitor

În ciuda celor 22 de acorduri de liber schimb semnate cu 59 de țări, negocierile Coreea-Japonia au stagnat timp de două decenii, fiind întrerupte în 2004 și nereușind nici acordul trilateral Coreea-China-Japonia din 2012, eșuat în 2019.

Președintele Lee Jae Myung a adoptat o poziție prietenoasă față de Japonia, subliniind că „având în vedere provocările tot mai mari din mediul comercial internațional și din afacerile globale, este esențial ca Coreea și Japonia, în calitate de parteneri apropiați și complementari, să colaboreze în multe domenii”.

Ministrul de externe Cho Hyun a reafirmat intenția de a aprofunda legăturile economice dintre cele două state și de a relua negocierile pentru acordul de liber schimb. Diplomatul a subliniat că una dintre realizările sale a fost adoptarea raportului final care cere reluarea imediată a discuțiilor pentru acordul de liber schimb Coreea-Japonia.